Concurs asistent medical comunitar: bibliografie, subiecte și întrebări
64 de concursuri deschise acum pentru postul de asistent medical comunitar în instituțiile publice, cele mai multe la primării și consilii. Mai jos: din ce legi se dă de obicei, cu rezumat și întrebări, apoi concursurile în care te poți înscrie.
Bibliografia obișnuită
Din 32 anunțuri de concurs pentru acest post care își publică bibliografia. Procentul arată în câte dintre ele apare actul. Bibliografia concursului tău e cea din anunț: verific-o acolo.
- Legea nr. 46/2003 rezumat + 30 întrebări Legea drepturilor pacientului cerut în 81% din concursuri
- Legea nr. 180/2017 text la zi Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară cerut în 72% din concursuri
- H.G. nr. 324/2019 text la zi Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară cerut în 66% din concursuri
- Legea nr. 53/2014 cerut în 63% din concursuri
- Ordinul nr. 740/2024 text la zi Privind acordarea titlului de parc industrial Societății Parc Industrial Gorj - S.A. pentru locația din comuna Bălești, județul Gorj cerut în 59% din concursuri
- Ordinul ministrului sănătății nr. 2931/2021 text la zi Manualului centrelor comunitare integrate cerut în 56% din concursuri
- Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012 rezumat + 38 întrebări Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale cerut în 31% din concursuri
- Legea nr. 53/2003 rezumat + 50 întrebări Codul muncii cerut în 19% din concursuri
- O.U.G. nr. 18/2017 cerut în 19% din concursuri
- Ordinul ministrului sănătății nr. 1410/2016 text la zi Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 cerut în 16% din concursuri
- O.U.G. nr. 144/2008 text la zi Privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România cerut în 16% din concursuri
- O.U.G. nr. 57/2019 rezumat + 35 întrebări Codul administrativ cerut în 16% din concursuri
- Constituția României rezumat + 30 întrebări Constituția României, republicată cerut în 9% din concursuri
- Legea nr. 95/2006 text la zi Privind reforma în domeniul sănătății cerut în 6% din concursuri
Model de subiecte, cu răspunsuri
Întrebări cu răspuns scris, cum se dau la proba scrisă pentru posturile de execuție. Sunt de antrenament, făcute din textul actual al legilor; nu sunt subiecte oficiale.
1. Definiți, potrivit Legii nr. 46/2003, noțiunile de discriminare, intervenție medicală și îngrijiri terminale.
Vezi răspunsul
Discriminarea este distincția care se face între persoane aflate în situații similare pe baza rasei, sexului, vârstei, apartenenței etnice, originii naționale sau sociale, religiei, opțiunilor politice sau antipatiei personale. Intervenția medicală este orice examinare, tratament sau alt act medical în scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare. Îngrijirile terminale sunt îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătățirea prognozei fatale a stării de boală, precum și îngrijirile acordate în apropierea decesului.
„prin intervenție medicală se înțelege orice examinare, tratament sau alt act medical în scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare” — Legea nr. 46/2003, art. 1 lit. b), d), e)
2. Cine este reprezentantul legal al pacientului, potrivit Legii nr. 46/2003?
Vezi răspunsul
Reprezentant legal este soțul/soția, copiii, părinții sau celelalte rude până la gradul al IV-lea ale pacientului, tutorele, precum și orice persoană cu vârsta de minimum 18 ani împliniți pe care pacientul o desemnează în acest scop prin declarație încheiată în formă autentică. Declarația se înregistrează în Registrul național notarial de evidență a procurilor și revocărilor acestora și cuprinde drepturile prevăzute de lege ce pot fi exercitate de reprezentant.
„orice persoană cu vârsta de minimum 18 ani împliniți pe care pacientul o desemnează în acest scop prin declarație încheiată în formă autentică” — Legea nr. 46/2003, art. 1 lit. f)
3. Despre ce are dreptul pacientul să fie informat, potrivit capitolului privind dreptul la informația medicală?
Vezi răspunsul
Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile și la modul de a le utiliza; asupra identității și statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate; dacă este internat, asupra regulilor și obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării. Are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului și nerespectării recomandărilor medicale, precum și cu privire la date despre diagnostic și prognostic.
„Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri” — Legea nr. 46/2003, art. 4, 5 și 6
4. Definiți deșeurile infecțioase, deșeurile înțepătoare-tăietoare, deșeurile medicale periculoase și deșeurile medicale nepericuloase.
Vezi răspunsul
Deșeurile infecțioase sunt deșeurile care prezintă proprietăți periculoase: conțin microorganisme viabile sau toxine ale acestora, cunoscute ca producând boli la om ori la alte organisme vii; sunt considerate deșeuri periculoase. Deșeurile înțepătoare-tăietoare sunt obiecte ascuțite care pot produce leziuni mecanice prin înțepare sau tăiere; sunt considerate infecțioase/periculoase dacă au fost în contact cu fluide biologice sau cu substanțe periculoase. Deșeurile medicale periculoase sunt deșeurile rezultate din activități medicale care prezintă una sau mai multe din proprietățile periculoase enumerate în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011. Deșeurile medicale nepericuloase sunt deșeurile a căror compoziție și ale căror proprietăți nu prezintă pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu.
„j) deșeurile medicale nepericuloase sunt deșeurile a căror compoziție și ale căror proprietăți nu prezintă pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu;” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 7 lit. h), i), j), k)
5. Care sunt obligațiile producătorilor de deșeuri medicale privind colectarea la locul de producere?
Vezi răspunsul
Colectarea separată a deșeurilor este prima etapă în gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale. Producătorii au obligația colectării separate a deșeurilor, în funcție de tipul și natura deșeului, cu scopul de a facilita tratarea/eliminarea specifică fiecărui deșeu. Ei au obligația să nu amestece diferite tipuri de deșeuri periculoase și nici deșeuri periculoase cu deșeuri nepericuloase. Dacă nu se realizează separarea, întreaga cantitate de deșeuri în care au fost amestecate deșeuri periculoase se tratează ca deșeuri periculoase.
„Producătorii de deșeuri medicale au obligația să nu amestece diferite tipuri de deșeuri periculoase și nici deșeuri periculoase cu deșeuri nepericuloase.” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 12
6. Care sunt codurile de culori ale recipientelor pentru deșeurile medicale și ce pictograme se folosesc? În ce se colectează deșeurile nepericuloase?
Vezi răspunsul
Codurile de culori sunt: galben – pentru deșeurile medicale periculoase; negru – pentru deșeurile nepericuloase. Pentru deșeurile infecțioase se folosește pictograma „Pericol biologic”. Pentru chimicalele periculoase (cod 18 01 06*) se folosesc pictogramele aferente proprietăților periculoase: „Inflamabil”, „Coroziv”, „Toxic” etc. Deșeurile nepericuloase se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripționați „Deșeuri nepericuloase”; în lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenți și incolori.
„Deșeurile nepericuloase se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripționați” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 14, 15 și 30
7. Definiți contractul individual de muncă și arătați pe ce durată se încheie, ca regulă.
Vezi răspunsul
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu. Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată. Prin excepție, se poate încheia și pe durată determinată, în condițiile expres prevăzute de lege.
„se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu” — Legea nr. 53/2003, art. 10 și art. 12
8. Ce este munca forțată și ce activități impuse de autoritățile publice nu constituie muncă forțată?
Vezi răspunsul
Munca forțată este interzisă. Termenul desemnează orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub amenințare ori pentru care persoana nu și-a exprimat consimțământul în mod liber. Nu constituie muncă forțată munca sau activitatea impusă de autoritățile publice: a) în temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu; b) pentru îndeplinirea obligațiilor civice stabilite prin lege; c) în baza unei hotărâri judecătorești de condamnare, rămasă definitivă; d) în caz de forță majoră, respectiv război, catastrofe sau pericol de catastrofe precum incendii, inundații, cutremure, epidemii.
„Termenul muncă forțată desemnează orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub amenințare ori pentru care persoana nu și-a exprimat consimțământul în mod liber.” — Legea nr. 53/2003, art. 4
9. Enumerați drepturile principale ale salariatului.
Vezi răspunsul
Salariatul are, în principal, următoarele drepturi: dreptul la salarizare pentru munca depusă; la repaus zilnic și săptămânal; la concediu de odihnă anual; la egalitate de șanse și de tratament; la demnitate în muncă; la securitate și sănătate în muncă; la acces la formarea profesională; la informare și consultare; dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă; la protecție în caz de concediere; la negociere colectivă și individuală; de a participa la acțiuni colective; de a constitui sau de a adera la un sindicat; de a solicita trecerea pe un post vacant cu condiții de muncă mai favorabile, dacă și-a încheiat perioada de probă și are cel puțin 6 luni vechime la același angajator; alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.
„Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;” — Legea nr. 53/2003, art. 39 alin. (1)
Întrebări grilă
1. Potrivit Legii nr. 46/2003, prin pacient se înțelege:
- persoana sănătoasă sau bolnavă care utilizează serviciile de sănătate
- numai persoana bolnavă internată într-o unitate sanitară
- persoana asigurată care are bilet de trimitere de la medicul de familie
Vezi răspunsul
a) persoana sănătoasă sau bolnavă care utilizează serviciile de sănătate
„prin pacient se înțelege persoana sănătoasă sau bolnavă care utilizează serviciile de sănătate” — Legea nr. 46/2003, art. 1 lit. a)
2. Rudele pacientului sunt considerate reprezentant legal până la:
- gradul al II-lea
- gradul al IV-lea
- gradul al III-lea
Vezi răspunsul
b) gradul al IV-lea
„soțul/soția, copiii, părinții sau celelalte rude până la gradul al IV-lea ale pacientului, tutorele” — Legea nr. 46/2003, art. 1 lit. f)
3. Prin îngrijiri de sănătate se înțelege:
- numai serviciile medicale acordate în spital
- serviciile medicale și serviciile farmaceutice
- serviciile medicale, serviciile comunitare și serviciile conexe actului medical
Vezi răspunsul
c) serviciile medicale, serviciile comunitare și serviciile conexe actului medical
„prin îngrijiri de sănătate se înțelege serviciile medicale, serviciile comunitare și serviciile conexe actului medical” — Legea nr. 46/2003, art. 1 lit. c)
4. Ce culoare au recipientele în care se colectează deșeurile medicale periculoase?
- Galben
- Negru
- Roșu
Vezi răspunsul
a) Galben
„galben - pentru deșeurile medicale periculoase, astfel cum sunt definite la art. 7 și clasificate la art. 8” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 14 lit. a)
5. Ce culoare au recipientele în care se colectează deșeurile nepericuloase?
- Galben
- Negru
- Albastru
Vezi răspunsul
b) Negru
„negru - pentru deșeurile nepericuloase, astfel cum sunt definite la art. 7.” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 14 lit. b)
6. Cât poate dura cel mult stocarea temporară a deșeurilor medicale infecțioase în incinta unității, dacă nu există un amplasament cu sistem de răcire?
- 24 de ore
- 72 de ore
- 48 de ore
Vezi răspunsul
c) 48 de ore
„Durata stocării temporare a deșeurilor medicale infecțioase în incintele unităților medicale nu poate să depășească un interval de 48 de ore” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 34 alin. (1)
7. La ce vârstă dobândește persoana fizică capacitate de muncă, potrivit Codului muncii?
- La împlinirea vârstei de 16 ani
- La împlinirea vârstei de 14 ani
- La împlinirea vârstei de 18 ani
Vezi răspunsul
a) La împlinirea vârstei de 16 ani
„Persoana fizică dobândește capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani.” — Legea nr. 53/2003, art. 13 alin. (1)
8. Până când trebuie încheiat contractul individual de muncă, în formă scrisă?
- În cel mult 3 zile de la începerea activității
- Cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat
- În prima zi de lucru, înainte de terminarea programului
Vezi răspunsul
b) Cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat
„în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat” — Legea nr. 53/2003, art. 16 alin. (1)
9. Cui îi revine obligația de a încheia contractul individual de muncă în formă scrisă?
- Salariatului
- Inspectoratului teritorial de muncă
- Angajatorului
Vezi răspunsul
c) Angajatorului
„Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.” — Legea nr. 53/2003, art. 16 alin. (1)
10. Potrivit Codului administrativ, autoritățile administrației publice locale sunt:
- consiliile locale, primarii și prefecții
- consiliile locale, primarii și consiliile județene
- primăriile, consiliile județene și instituțiile prefectului
Vezi răspunsul
b) consiliile locale, primarii și consiliile județene
„Autoritățile administrației publice locale sunt: consiliile locale, primarii și consiliile județene.” — O.U.G. nr. 57/2019, art. 3
11. Autonomia locală reprezintă:
- transferul de competențe administrative și financiare de la administrația publică centrală la cea locală
- distribuirea de atribuții de către ministere către structuri proprii de specialitate din teritoriu
- dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona treburile publice, în numele și în interesul colectivităților locale
Vezi răspunsul
c) dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona treburile publice, în numele și în interesul colectivităților locale
„autonomia locală - dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona” — O.U.G. nr. 57/2019, art. 5 lit. j)
12. Unitățile administrativ-teritoriale sunt:
- comune, orașe, municipii și județe
- sate, comune, orașe și județe
- comune, orașe, județe și regiuni de dezvoltare
Vezi răspunsul
a) comune, orașe, municipii și județe
„unitățile administrativ-teritoriale - comune, orașe, municipii și județe” — O.U.G. nr. 57/2019, art. 5 lit. pp)
13. Potrivit Constituției, forma de guvernământ a statului român este:
- republica
- monarhia constituțională
- republica federală
Vezi răspunsul
a) republica
„Forma de guvernământ a statului român este republica.” — Constituția României, art. 1 alin. (2)
14. Suveranitatea națională aparține:
- Parlamentului României
- poporului român
- Președintelui României
Vezi răspunsul
b) poporului român
„Suveranitatea națională aparține poporului român” — Constituția României, art. 2 alin. (1)
15. Sub aspect administrativ, teritoriul României este organizat în:
- sate, comune și județe
- comune, orașe și regiuni
- comune, orașe și județe
Vezi răspunsul
c) comune, orașe și județe
„Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe.” — Constituția României, art. 3 alin. (3)
Toate întrebările unui act sunt pe pagina lui: Legea nr. 46/2003 (30) · Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012 (38) · Legea nr. 53/2003 (50) · O.U.G. nr. 57/2019 (35) · Constituția României (30)