Infirmieră

Deșeurile infecțioase sunt deșeurile care prezintă proprietăți periculoase: conțin microorganisme viabile sau toxine ale acestora, cunoscute ca producând boli la om ori la alte organisme vii; sunt considerate deșeuri periculoase. Deșeurile înțepătoare-tăietoare sunt obiecte ascuțite care pot produce leziuni mecanice prin înțepare sau tăiere; sunt considerate infecțioase/periculoase dacă au fost în contact cu fluide biologice sau cu substanțe periculoase. Deșeurile medicale periculoase sunt deșeurile rezultate din activități medicale care prezintă una sau mai multe din proprietățile periculoase enumerate în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011. Deșeurile medicale nepericuloase sunt deșeurile a căror compoziție și ale căror proprietăți nu prezintă pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu.

„j) deșeurile medicale nepericuloase sunt deșeurile a căror compoziție și ale căror proprietăți nu prezintă pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu;” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 7 lit. h), i), j), k)

Colectarea separată a deșeurilor este prima etapă în gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale. Producătorii au obligația colectării separate a deșeurilor, în funcție de tipul și natura deșeului, cu scopul de a facilita tratarea/eliminarea specifică fiecărui deșeu. Ei au obligația să nu amestece diferite tipuri de deșeuri periculoase și nici deșeuri periculoase cu deșeuri nepericuloase. Dacă nu se realizează separarea, întreaga cantitate de deșeuri în care au fost amestecate deșeuri periculoase se tratează ca deșeuri periculoase.

„Producătorii de deșeuri medicale au obligația să nu amestece diferite tipuri de deșeuri periculoase și nici deșeuri periculoase cu deșeuri nepericuloase.” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 12

Dosarul personal al beneficiarului conține, cel puțin: cererea de admitere, semnată de beneficiar/reprezentant legal/convențional, în original; decizia de admitere, aprobată sau avizată de conducătorul centrului/reprezentantul furnizorului, în original; cartea de identitate și certificatul de naștere al beneficiarului, în copie; cartea de identitate a soțului/soției și/sau a copiilor adulți ori a membrilor de familie supuși obligației de întreținere și, după caz, a reprezentantului legal/convențional, în copie; contractul de furnizare servicii semnat de părți, în original; documentele prin care se recomandă îngrijirea și asistarea în regim instituționalizat sau care atestă situația beneficiarului, în copie.

„Dosarul personal al beneficiarului conține, cel puțin, următoarele documente:” — Ordinul ministrului muncii și justiției sociale nr. 29/2019, Anexa nr. 1, Modulul I, Standardul 2, S2.3

Serviciile pot fi suspendate: la cererea motivată a beneficiarului, pentru ieșirea din centru pe o perioadă determinată, cu acordul scris al persoanei care îi va asigura găzduirea și îngrijirea; în caz de internare în spital, în baza recomandărilor medicului curant sau a personalului medical din serviciul de ambulanță; în caz de transfer într-un alt centru/instituție pentru terapii sau programe de recuperare/reabilitare ori de integrare/reintegrare socială pe perioadă determinată, cu acordul scris al centrului care îl primește; în cazuri de forță majoră (cataclisme naturale, incendii, apariția unui focar de infecție, sistarea licenței de funcționare), când centrul stabilește soluția împreună cu beneficiarul și serviciul public de asistență socială.

„Principalele situații în care centrul poate să suspende acordarea serviciilor către beneficiar pe o anumită perioadă de timp sunt următoarele:” — Ordinul ministrului muncii și justiției sociale nr. 29/2019, Anexa nr. 1, Modulul I, Standardul 3, S3.1

Sunt considerate persoane vârstnice persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege. Beneficiază de prevederile legii persoana vârstnică aflată în una dintre următoarele situații: a) nu are familie sau nu se află în întreținerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozițiilor legale în vigoare; b) nu are locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii; c) nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare; d) nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată; e) se află în imposibilitatea de a-și asigura nevoile sociomedicale, datorită bolii ori stării fizice sau psihice.

„Beneficiază de prevederile prezentei legi persoana vârstnică, definită la art. 1 alin. (4), care se găsește în una dintre următoarele situații:” — Legea nr. 17/2000, art. 1 alin. (4) și art. 3

Nevoile persoanelor vârstnice se evaluează prin anchetă socială, elaborată pe baza datelor cu privire la afecțiunile ce necesită îngrijire specială, capacitatea de a se gospodări și de a îndeplini cerințele firești ale vieții cotidiene, condițiile de locuit, precum și veniturile efective sau potențiale considerate minime pentru satisfacerea nevoilor curente ale vieții. Nevoile persoanelor aflate în situația de pierdere totală sau parțială a autonomiei, care pot fi de natură medicală, sociomedicală, psihoafectivă, se stabilesc pe baza grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care prevede criteriile de încadrare în grade de dependență. Criteriile se stabilesc pe baza Clasificării internaționale a funcționării, dizabilității și sănătății, elaborată de Organizația Mondială a Sănătății. Grila se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și a Ministerului Sănătății, poate fi revizuită anual și, în mod obligatoriu, o dată la 3 ani.

„se stabilesc pe baza grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care prevede criteriile de încadrare în grade de dependență.” — Legea nr. 17/2000, art. 4 alin. (1), art. 5 și art. 6