Constituția României

Adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991, aprobată prin referendumul din 8 decembrie 1991; revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul din 18–19 octombrie 2003, în vigoare din 29 octombrie 2003; republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003. Are 156 de articole, în 8 titluri.

• Statul român: stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil art. 1 alin. 1. Forma de guvernământ: republica art. 1 alin. 2.
• Principiul separației și echilibrului puterilor — legislativă, executivă și judecătorească — în cadrul democrației constituționale art. 1 alin. 4. Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie art. 1 alin. 5.
• Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum art. 2 alin. 1. Niciun grup și nicio persoană nu o pot exercita în nume propriu art. 2 alin. 2.
• Teritoriul este inalienabil art. 3 alin. 1; frontierele se consfințesc prin lege organică art. 3 alin. 2; organizare administrativă în comune, orașe și județe; unele orașe sunt declarate municipii, în condițiile legii art. 3 alin. 3. Nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine art. 3 alin. 4.
• Cetățenia se dobândește, se păstrează sau se pierde în condițiile legii organice; nu poate fi retrasă celui care a dobândit-o prin naștere art. 5.
• Stat de drept, democratic și social art. 1 alin. 3. Tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern art. 11 alin. 2.
• Simboluri: drapel tricolor, culori așezate vertical, de la lance: albastru, galben, roșu; ziua națională 1 Decembrie; imnul „Deșteaptă-te române”; stema și sigiliul statului — prin legi organice art. 12. Limba oficială: limba română art. 13. Capitala: municipiul București art. 14.

• Universalitatea: cetățenii beneficiază de drepturi și au obligațiile prevăzute de Constituție și legi art. 15 alin. 1. Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile art. 15 alin. 2.
• Egalitatea în drepturi: cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări art. 16 alin. 1. Nimeni nu este mai presus de lege art. 16 alin. 2.
• Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară; statul garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați art. 16 alin. 3. Cetățenii Uniunii pot alege și fi aleși în autoritățile administrației publice locale art. 16 alin. 4.
• Cetățeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România; excepție: extrădare în baza convențiilor internaționale, în condițiile legii și pe bază de reciprocitate art. 19 alin. 1–2. Expulzarea sau extrădarea se hotărăște de justiție art. 19 alin. 4.
• Accesul liber la justiție: orice persoană se poate adresa justiției; nicio lege nu poate îngrădi acest drept; proces echitabil și termen rezonabil; jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite art. 21.

• Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică sunt garantate; tortura este interzisă; pedeapsa cu moartea este interzisă art. 22.
• Libertatea individuală art. 23: reținerea — cel mult 24 de ore; arestarea preventivă se dispune de judecător, numai în cursul procesului penal; în urmărirea penală cel mult 30 de zile, prelungiri de câte cel mult 30 de zile, total cel mult 180 de zile; în judecată instanța verifică legalitatea arestării cel târziu la 60 de zile; prezumția de nevinovăție până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare (alin. 11); sancțiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală (alin. 13).
• Inviolabilitatea domiciliului art. 27: percheziția se dispune de judecător; perchezițiile în timpul nopții sunt interzise, afară de infracțiunile flagrante.
• Libertatea de exprimare este inviolabilă; cenzura de orice fel este interzisă; nicio publicație nu poate fi suprimată; nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară și dreptul la propria imagine art. 30.
• Dreptul la informație: accesul la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit; autoritățile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal art. 31 alin. 1–2.
• Dreptul de vot: de la 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv; nu votează debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și cei condamnați definitiv la pierderea drepturilor electorale art. 36.
• Dreptul de a fi ales — vârste minime: 23 de ani pentru Camera Deputaților și organele administrației publice locale; 33 de ani pentru Senat; 35 de ani pentru Președintele României art. 37 alin. 2; candidatul trebuie să îndeplinească condițiile de la art. 16 alin. (3) și să nu-i fie interzisă asocierea în partide potrivit art. 40 alin. (3) art. 37 alin. 1. Dreptul de a alege și de a fi ales în Parlamentul European art. 38.
• Munca art. 41: dreptul la muncă nu poate fi îngrădit; alegerea profesiei și a locului de muncă este liberă; durata normală a zilei de lucru — în medie cel mult 8 ore; la muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbații. Munca forțată este interzisă art. 42. Dreptul la grevă al salariaților art. 43.
• Minorii sub 15 ani nu pot fi angajați ca salariați art. 49 alin. 4. Învățământul de stat este gratuit, potrivit legii art. 32 alin. 4. Întrunirile sunt libere, numai în mod pașnic, fără arme art. 39.
• Proprietatea privată art. 44: garantată și ocrotită în mod egal, indiferent de titular; expropriere numai pentru cauză de utilitate publică, cu dreaptă și prealabilă despăgubire; naționalizarea este interzisă; averea dobândită licit nu poate fi confiscată, caracterul licit al dobândirii se prezumă.
• Dreptul de petiționare art. 51: petiții formulate numai în numele semnatarilor; organizațiile — exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă; scutit de taxă; autoritățile publice au obligația să răspundă în termenele și condițiile stabilite potrivit legii.
• Persoana vătămată de o autoritate publică art. 52: printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri — are dreptul la recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei; condițiile — prin lege organică. Statul răspunde patrimonial pentru erorile judiciare.
• Restrângerea exercițiului unor drepturi art. 53: numai prin lege și numai dacă se impune; necesară într-o societate democratică, proporțională, nediscriminatorie, fără a atinge existența dreptului.

• Fidelitatea față de țară este sacră; cei cărora le sunt încredințate funcții publice și militarii răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor și depun jurământul cerut de lege art. 54.
• Apărarea țării: drept și obligație; încorporare de la 20 de ani până la 35 de ani, cu excepția voluntarilor art. 55.
• Contribuții financiare: obligația de a contribui, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice; sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale; alte prestații sunt interzise, afară de cele stabilite prin lege, în situații excepționale art. 56.
• Avocatul Poporului: numit pe 5 ani, pentru apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice art. 58 alin. 1; numirea se face de Camere în ședință comună art. 65 alin. 2 lit. i; nu poate îndeplini altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior art. 58 alin. 2; acționează din oficiu sau la cererea persoanelor lezate art. 59; prezintă Parlamentului rapoarte anual sau la cerere art. 60.

• Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării; alcătuit din Camera Deputaților și Senat art. 61.
• Camerele sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat art. 62 alin. 1. Mandat de 4 ani, prelungit de drept în stare de mobilizare, război, asediu sau urgență art. 63 alin. 1. Alegeri în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvare; Parlamentul nou ales se întrunește în cel mult 20 de zile de la alegeri, la convocarea Președintelui art. 63 alin. 2–3.
• Două sesiuni ordinare pe an: februarie – cel mult sfârșitul lunii iunie; septembrie – cel mult sfârșitul lunii decembrie. Sesiuni extraordinare: la cererea Președintelui, a biroului permanent ori a cel puțin o treime din deputați sau senatori art. 66.
• Camerele adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor art. 67. Ședințele sunt publice art. 68.
• Categorii de legi: constituționale (de revizuire a Constituției), organice și ordinare art. 73. Prin lege organică: sistemul electoral, statutul funcționarilor publici, contenciosul administrativ, organizarea administrației publice locale și regimul general al autonomiei locale, regimul general al raporturilor de muncă etc. art. 73 alin. 3.
• Inițiativa legislativă: Guvern, deputați, senatori sau cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot, din cel puțin un sfert din județe, cu cel puțin 5.000 de semnături în fiecare art. 74 alin. 1. Cetățenii nu pot iniția legi în probleme fiscale, cu caracter internațional, amnistie și grațiere art. 74 alin. 2.
• Prima Cameră sesizată art. 75 alin. 1: la Camera Deputaților merg întâi ratificarea tratatelor și a acordurilor internaționale (și măsurile legislative ce rezultă din ele) și legile organice privind: serviciile publice de radio și televiziune [art. 31 alin. (5)], categoriile de funcționari care nu pot face parte din partide [art. 40 alin. (3)], îndatoririle militare [art. 55 alin. (2)], Avocatul Poporului [art. 58 alin. (3)], organizarea Guvernului și a CSAT, contenciosul administrativ, CSM, instanțele, Ministerul Public și Curtea de Conturi, organizarea generală a învățământului, organizarea administrației publice locale și autonomia locală [art. 73 alin. (3) lit. e), k), l), n), o)], Consiliul Legislativ [art. 79 alin. (2)], membrii și incompatibilitățile Guvernului [art. 102 alin. (3), art. 105 alin. (2)], autoritățile administrative autonome [art. 117 alin. (3)], apărarea [art. 118 alin. (2)–(3)], limba minorităților în administrația locală [art. 120 alin. (2)], ÎCCJ și instanțele specializate [art. 126 alin. (4)–(5)], Curtea Constituțională [art. 142 alin. (5)]. Toate celelalte merg întâi la Senat; a doua Cameră decide definitiv art. 75 alin. 3.
• Prima Cameră sesizată se pronunță în 45 de zile; 60 de zile pentru coduri și legi de complexitate deosebită; depășirea termenului = adoptare tacită art. 75 alin. 2.
• Majorități: legile organice și hotărârile privind regulamentele — majoritatea membrilor fiecărei Camere; legile ordinare și hotărârile — majoritatea membrilor prezenți art. 76.
• Promulgarea: de Președinte, în cel mult 20 de zile de la primire; poate cere reexaminarea o singură dată; după reexaminare sau decizia Curții Constituționale — cel mult 10 zile art. 77. Legea intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial sau la o dată ulterioară prevăzută în text art. 78.

• Reprezintă statul român; garant al independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale; veghează la respectarea Constituției; exercită funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate art. 80.
• Ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat; cel mult două mandate, care pot fi și succesive art. 81. Alegerea o validează Curtea Constituțională; jurământul se depune în fața Camerelor, în ședință comună art. 82. Mandat de 5 ani, de la depunerea jurământului art. 83.
• Nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini altă funcție publică sau privată; are imunitate — art. 72 alin. (1) se aplică corespunzător art. 84.
• Desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere al Parlamentului art. 85. Prezidează ședințele Guvernului la care participă art. 87.
• Dizolvarea Parlamentului: vot de încredere neacordat în 60 de zile și cel puțin două solicitări respinse; o singură dată pe an; nu în ultimele 6 luni ale mandatului art. 89. Referendum — după consultarea Parlamentului art. 90.
• Încheie tratate negociate de Guvern art. 91; comandant al forțelor armate și președinte al CSAT art. 92; instituie starea de asediu sau de urgență, cu încuviințarea Parlamentului în cel mult 5 zile art. 93; conferă decorații, acordă gradele de mareșal, general și amiral, numește în funcții publice, acordă grațierea individuală art. 94.
• Suspendarea: Camerele în ședință comună, majoritatea deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale; inițiată de o treime; referendum de demitere în cel mult 30 de zile art. 95. Punerea sub acuzare pentru înaltă trădare: două treimi; judecă ÎCCJ art. 96.
• Vacanța funcției — alegeri în 3 luni art. 97. Interimatul: în ordine, președintele Senatului, apoi președintele Camerei Deputaților art. 98 alin. 1; pe durata interimatului nu se pot exercita atribuțiile de la art. 88–90: mesajele către Parlament, dizolvarea Parlamentului și referendumul art. 98 alin. 2.
• Emite decrete, publicate în Monitorul Oficial; nepublicarea atrage inexistența art. 100 alin. 1. Se contrasemnează de primul-ministru decretele privind: tratatele și reprezentanții diplomatici [art. 91 alin. (1)–(2)], mobilizarea și respingerea agresiunii armate [art. 92 alin. (2)–(3)], starea de asediu sau de urgență [art. 93 alin. (1)], decorațiile și titlurile de onoare, gradele de mareșal, general și amiral și grațierea individuală [art. 94 lit. a), b), d)] art. 100 alin. 2. Numirea în funcții publice [art. 94 lit. c)] nu este în această listă.

• Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice; alcătuit din prim-ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică art. 102.
• Învestitura: candidatul cere votul de încredere în 10 zile de la desemnare; Parlamentul acordă încrederea în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor art. 103. Membrii Guvernului depun individual, în fața Președintelui României, jurământul de la art. 82 art. 104.
• Membru al Guvernului: incompatibil cu altă funcție publică de autoritate, cu excepția celei de deputat sau senator art. 105. Primul-ministru conduce Guvernul; Președintele nu îl poate revoca art. 107. Interimatul unui membru al Guvernului: cel mult 45 de zile art. 107 alin. 4.
• Actele Guvernului: hotărâri (pentru organizarea executării legilor) și ordonanțe (în temeiul unei legi speciale de abilitare); semnate de primul-ministru, contrasemnate de miniștrii care le pun în executare, publicate în Monitorul Oficial; nepublicarea atrage inexistența art. 108.
• Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului; membrii răspund solidar art. 109 alin. 1. Urmărirea penală a membrilor Guvernului o pot cere numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele art. 109 alin. 2.
• Guvernul este demis la retragerea încrederii de către Parlament sau dacă primul-ministru este în una dintre situațiile de la art. 106 (fără revocare) ori nu își poate exercita atribuțiile mai mult de 45 de zile; Guvernul cu mandat încetat îndeplinește numai actele necesare administrării treburilor publice art. 110.
• Guvernul și celelalte organe ale administrației publice sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Camere sau de comisiile parlamentare art. 111. Moțiune simplă: adoptată de o Cameră art. 112.
• Moțiunea de cenzură: inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor; se dezbate după 3 zile; se adoptă în ședință comună, cu majoritatea deputaților și senatorilor art. 113. Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege; moțiune depusă în 3 zile art. 114.
• Delegarea legislativă art. 115: ordonanțe pe bază de lege de abilitare, numai în domenii care nu fac obiectul legilor organice; ordonanțe de urgență — numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu motivarea urgenței; Camerele se convoacă în 5 zile; dacă prima Cameră nu se pronunță în cel mult 30 de zile, ordonanța se consideră adoptată; cea cu norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea de la art. 76 alin. (1).

• Centrală: ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului art. 116 alin. 1; alte organe de specialitate — în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome art. 116 alin. 2; autoritățile administrative autonome se înființează prin lege organică art. 117 alin. 3; organe de specialitate în subordine — cu avizul Curții de Conturi art. 117 alin. 2.
• Principiile administrației publice locale: descentralizarea, autonomia locală și deconcentrarea serviciilor publice art. 120 alin. 1. Unde o minoritate națională are pondere semnificativă se asigură folosirea limbii acesteia, în scris și oral, în relațiile cu autoritățile locale și serviciile deconcentrate art. 120 alin. 2.
• Autoritățile comunale și orășenești: autonomia locală în comune și orașe se realizează prin consiliile locale alese și primarii aleși art. 121 alin. 1; funcționează ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și orașe art. 121 alin. 2; se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor art. 121 alin. 3.
• Consiliul județean: autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean; este ales art. 122.
• Prefectul art. 123: numit de Guvern, câte unul în fiecare județ și în municipiul București; este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate; atribuții — prin lege organică; între prefecți și consiliile locale, primari, consiliile județene și președinții acestora nu există raporturi de subordonare; poate ataca în contencios administrativ un act al consiliului județean, al celui local sau al primarului pe care îl consideră ilegal — actul atacat este suspendat de drept.

• Justiția se înfăptuiește în numele legii; este unică, imparțială și egală pentru toți; judecătorii sunt independenți și se supun numai legii art. 124; cei numiți de Președinte sunt inamovibili art. 125.
• Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe; instanțele extraordinare sunt interzise; controlul judecătoresc al actelor administrative, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția actelor privind raporturile cu Parlamentul și a actelor de comandament cu caracter militar art. 126. Ședințele sunt publice art. 127; procedura — în limba română art. 128.
• Consiliul Superior al Magistraturii: garantul independenței justiției; 19 membri, mandat 6 ani; președinte ales pe un an, fără reînnoire, dintre magistrații aleși de la alin. (2) lit. a); hotărârile sunt definitive și irevocabile, cu excepția celor disciplinare [art. 134 alin. (2)] art. 133. Propune Președintelui numirea judecătorilor și procurorilor art. 134.

• Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență art. 135 alin. 1.
• Proprietatea este publică sau privată; cea publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale art. 136 alin. 1–2. Bunurile proprietate publică sunt inalienabile; pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice, concesionate ori închiriate, sau date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică art. 136 alin. 4. Proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice art. 136 alin. 5.
• Sistemul financiar: formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice sunt reglementate prin lege art. 137 alin. 1. Moneda națională: leul, subdiviziunea: banul art. 137 alin. 2.
• Bugetul public național cuprinde: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale ale comunelor, orașelor și județelor art. 138 alin. 1.
• Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat și le supune, separat, aprobării Parlamentului art. 138 alin. 2. Dacă legile bugetare nu sunt adoptate cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică bugetele anului precedent art. 138 alin. 3.
• Bugetele locale se elaborează, se aprobă și se execută în condițiile legii art. 138 alin. 4. Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare art. 138 alin. 5.
• Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege art. 139 alin. 1. Impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau județene, în limitele și în condițiile legii art. 139 alin. 2. Contribuțiile la fonduri se folosesc numai potrivit destinației art. 139 alin. 3.
• Curtea de Conturi: controlează modul de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public art. 140 alin. 1; prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național art. 140 alin. 2; consilierii de conturi sunt numiți de Parlament pentru 9 ani, mandat care nu poate fi prelungit sau înnoit; independenți și inamovibili art. 140 alin. 4; înnoire cu o treime din 3 în 3 ani art. 140 alin. 5.

• Curtea Constituțională: garantul supremației Constituției; nouă judecători, mandat 9 ani, fără prelungire sau înnoire; câte trei numiți de Camera Deputaților, Senat și Președinte; președinte ales pe 3 ani art. 142; vechime de cel puțin 18 ani art. 143. Sesizare înainte de promulgare și de cel puțin 50 de deputați sau 25 de senatori art. 146 lit. a. Dispozițiile neconstituționale își încetează efectele la 45 de zile de la publicarea deciziei; deciziile sunt general obligatorii, numai pentru viitor art. 147.
• Revizuirea: inițiată de Președinte la propunerea Guvernului, de o pătrime din deputați sau senatori, ori de 500.000 de cetățeni (jumătate din județe, câte 20.000 de semnături) art. 150; două treimi din fiecare Cameră, la dezacord trei pătrimi în ședință comună; referendum în cel mult 30 de zile art. 151. Nu se pot revizui: caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului, forma republicană, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic, limba oficială art. 152.