Legea nr. 292/2011
Legea asistenței sociale
35 întrebări cu răspuns Textul integral (de pe Portalul Legislativ)
Rezumat de învățat
Legea nr. 292/2011 stabilește cadrul general de organizare, funcționare și finanțare a sistemului național de asistență socială din România: beneficiile de asistență socială, serviciile sociale, instituțiile care le acordă, personalul și banii. Se cere de obicei la concursurile pentru asistenți sociali, asistenți personali, îngrijitori, mediatori și personal din primării (compartimentul sau direcția de asistență socială) și din DGASPC.
Esențialul, în două minute
- Sistemul național de asistență socială intervine subsidiar sau complementar asigurărilor sociale și cuprinde sistemul de beneficii și sistemul de servicii sociale (art. 2 alin. 2).
- Dreptul la asistență socială se acordă la cerere sau din oficiu, iar dreptul la beneficii începe cu luna următoare depunerii cererii (art. 4 alin. 3, art. 18 alin. 3).
- Beneficiile sunt selective, universale sau categoriale și se acordă în bani sau în natură: alocații, indemnizații, ajutoare sociale și facilități (art. 8 alin. 1, art. 9 alin. 2).
- Furnizorii de servicii sociale trebuie acreditați, iar serviciile sociale pot funcționa numai dacă sunt licențiate (art. 38 alin. 1–2).
- Evaluarea inițială și planul de intervenție sunt realizate de asistentul social din serviciul public de asistență socială (art. 47 alin. 1).
- Cererea de servicii sociale se aprobă sau se respinge prin dispoziție scrisă a primarului ori a directorului serviciului public, în maximum 5 zile de la finalizarea planului (art. 44 alin. 4).
- Serviciul public de asistență socială este direcție generală la județ și sectoare, minimum serviciu la municipii și orașe, compartiment în aparatul primarului la comune (art. 113 alin. 2–4).
- Contravențiile se sancționează cu amenzi între 2.000 și 50.000 lei, constatate și aplicate de inspectorii sociali (art. 142^1 alin. 1–2).
Capcane la grilă
- Nu confunda 10 zile lucrătoare (comunicarea rezultatului evaluării complexe, art. 49 alin. 1) cu 5 zile lucrătoare (revizuirea planului de intervenție, art. 49 alin. 2) și cu maximum 5 zile (dispoziția primarului, art. 44 alin. 4).
- Nu confunda 60% (contribuția maximă a persoanei vârstnice din veniturile lunare, art. 102 alin. 1) cu 60 de zile (pragul îngrijirii de lungă durată, art. 103^3 alin. 2).
- Nu confunda acreditarea (a furnizorului) cu licențierea (a serviciului social); serviciul public acreditat poate derula pachetul minim fără licență (art. 38).
- Nu confunda planul de intervenție (după evaluarea inițială, făcut de asistentul social, art. 47) cu planul individualizat de îngrijire și asistență (după evaluarea complexă, art. 50 alin. 2).
- Nu confunda domiciliul (locuința principală) cu reședința (locuința secundară) și cu locuirea (fără locuință principală sau secundară) (art. 6 lit. k, gg, t).
Cum înveți mai repede: citește o secțiune, răspunde la întrebările de sub ea fără să te uiți în text, apoi bifeaz-o. Secțiunile bifate se strâng; progresul rămâne salvat în browserul tău.
Bifele se țin doar în acest browser. Fă-ți cont gratuit (doar e-mailul sau Google) ca să le ai pe orice dispozitiv.
Capitolul I. Dispoziții generale — Ce este sistemul național de asistență socială
- Este ansamblul de instituții, măsuri și acțiuni prin care statul (autoritățile centrale și locale) și societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților art. 2 alin. 1.
- Intervine subsidiar sau complementar sistemelor de asigurări sociale și se compune din sistemul de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale art. 2 alin. 2.
- Beneficiile și serviciile formează un pachet unitar; serviciile sociale primează față de beneficii când costul și impactul sunt similare; măsurile trebuie să ajute la inserția pe piața muncii și să prevină dependența de ajutorul statului sau al comunității art. 2 alin. 4.
- Au dreptul la asistență socială: cetățenii români aflați pe teritoriul României, cu domiciliul sau reședința în România, cetățenii UE, SEE și ai Confederației Elvețiene, străinii și apatrizii cu domiciliul sau reședința în România art. 4 alin. 1. Ei au dreptul să fie informați despre măsuri art. 4 alin. 2. Dreptul se acordă la cerere sau din oficiu art. 4 alin. 3.
1. Din ce se compune sistemul național de asistență socială?
Răspuns corect: a) Din sistemul de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale
„se compune din sistemul de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale” — art. 2 alin. (2)
2. Definiți sistemul național de asistență socială și arătați din ce se compune.
Sistemul național de asistență socială reprezintă ansamblul de instituții, măsuri și acțiuni prin care statul, reprezentat de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților. El intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale și se compune din sistemul de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale.
„Sistemul național de asistență socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale” — art. 2 alin. (1) și (2)
Capitolul I. Dispoziții generale — Valori și principii generale (art. 5)
- Solidaritatea socială – întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile (lit. a).
- Subsidiaritatea – când persoana sau familia nu își poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală și structurile ei asociative și, complementar, statul (lit. b).
- Universalitatea – fiecare persoană are dreptul la asistență socială, în condițiile legii (lit. c).
- Respectarea demnității umane, abordarea individuală, parteneriatul, participarea beneficiarilor, transparența, nediscriminarea (lit. d–i).
- Eficacitatea, eficiența (cel mai bun raport cost-beneficiu), dreptul la autodeterminare, activizarea – încurajarea ocupării și întărirea nucleului familial (lit. j–m).
- Caracterul unic al dreptului la beneficii – pentru aceeași nevoie sau situație de risc social se poate acorda un singur beneficiu de același tip (lit. n).
- Proximitatea – serviciile se organizează cât mai aproape de beneficiar (lit. o).
- Complementaritatea și abordarea integrată (lit. p), concurența și competitivitatea (lit. q), egalitatea de șanse (lit. r), confidențialitatea (lit. s), echitatea (lit. t).
- Focalizarea – beneficiile și serviciile se adresează celor mai vulnerabile categorii și se acordă în funcție de venituri și bunuri (lit. u).
- Libera alegere a furnizorului – beneficiarul sau reprezentantul legal alege liber dintre furnizorii acreditați (lit. v).
- Intervenția de urgență – instituția publică ce are o suspiciune întemeiată de risc iminent pentru copil, persoana cu dizabilități, persoana vârstnică dependentă sau altă persoană vulnerabilă anunță imediat serviciul public de asistență socială sau, în afara programului, serviciul de asistență socială de urgență (lit. w).
3. Potrivit principiului subsidiarității, când persoana sau familia nu își poate asigura integral nevoile sociale, cine intervine?
Răspuns corect: c) Colectivitatea locală și structurile ei asociative și, complementar, statul
„în situația în care persoana sau familia nu își poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală și structurile ei asociative și, complementar, statul” — art. 5 lit. b)
4. Ce prevede principiul caracterului unic al dreptului la beneficiile de asistență socială?
Răspuns corect: b) Pentru aceeași nevoie sau situație de risc social se poate acorda un singur beneficiu de același tip
„pentru aceeași nevoie sau situație de risc social se poate acorda un singur beneficiu de același tip” — art. 5 lit. n)
5. Enumerați cel puțin șase dintre valorile și principiile generale pe care se întemeiază sistemul național de asistență socială și explicați principiul solidarității sociale.
Principii: solidaritatea socială, subsidiaritatea, universalitatea, respectarea demnității umane, abordarea individuală, parteneriatul, participarea beneficiarilor, transparența, nediscriminarea, eficacitatea, eficiența, respectarea dreptului la autodeterminare, activizarea, caracterul unic al dreptului la beneficiile de asistență socială, proximitatea, complementaritatea și abordarea integrată, concurența și competitivitatea, egalitatea de șanse, confidențialitatea, echitatea, focalizarea, dreptul la liberă alegere a furnizorului de servicii, intervenția de urgență. Solidaritatea socială înseamnă că întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport și măsuri de protecție socială pentru depășirea sau limitarea unor situații de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populație.
„întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport și măsuri de protecție socială” — art. 5
Capitolul I. Dispoziții generale — Definiții (art. 6)
- Asistentul social – persoana care exercită profesia în condițiile Legii nr. 466/2004 (lit. a^1). Tehnicianul asistență socială – are certificat de calificare de nivel 4, sprijină asistentul social și lucrează în coordonarea acestuia (lit. nn^1).
- Ancheta socială (raportul de anchetă socială) – documentul final elaborat de asistentul social pe baza diagnozei sociale, după evaluarea beneficiarului (lit. b). Diagnoza socială – metodă de investigație pentru analiza situației sociale și economice, realizată de asistentul social (lit. g^1).
- Beneficiile de asistență socială – măsuri de redistribuire financiară/materială pentru persoanele sau familiile care întrunesc condițiile de eligibilitate (lit. c). Beneficiarul – persoana care primește beneficii și/sau servicii sociale (lit. d).
- Deficiența – consecința pierderii sau a unei anormalități a structurii corpului ori a unei funcții fiziologice (lit. g). Dizabilitatea – termen generic pentru afectări, limitări ale activității și restricții în participare (lit. h). Incapacitatea – reducerea parțială ori totală a posibilității de a realiza o activitate motrică, cognitivă sau un comportament (lit. q). Invaliditatea – noțiune medico-juridică: persoana are limitată capacitatea de muncă și este asigurată în sistemul public de pensii (lit. r).
- Domiciliul – adresa locuinței principale, trecută în actul de identitate (lit. k). Reședința – adresa locuinței secundare (lit. gg). Locuirea – faptul de a trăi pe raza unei localități fără a deține locuință principală sau secundară (lit. t).
- Găzduirea – asigurarea condițiilor de locuit și odihnă pe o perioadă mai mare de 24 de ore (lit. n). Gospodăria – mai multe familii și/sau persoane care locuiesc și contribuie împreună (lit. o).
- Grupul vulnerabil – persoane sau familii în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza bolii, dizabilității, sărăciei, dependenței de droguri sau de alcool ori a altor situații (lit. p).
- Îngrijitorul formal – persoana calificată, certificată profesional, care asigură îngrijirea personală (lit. s). Îngrijitorul informal – persoana necalificată, membru al familiei, rudă sau altă persoană (lit. ș). Amândoi ajută persoana care și-a pierdut autonomia funcțională la activitățile de bază și instrumentale ale vieții zilnice.
- Planul individualizat de asistență și îngrijire – document elaborat de o echipă multidisciplinară, cu participarea beneficiarului/reprezentantului legal, care precizează serviciile furnizate (lit. y).
- Persoanele fără adăpost – persoane singure ori familii care trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuți, nu pot susține o chirie ori sunt în risc de evacuare, sau se află în instituții ori penitenciare de unde urmează să iasă în termen de 2 luni și nu au domiciliu ori reședință (lit. z).
- Protecția socială are două componente: asigurările sociale în sistem contributiv și asistența socială noncontributivă (lit. ee).
- Protecția specială a copilului – beneficii, servicii, programe și măsuri pentru copilul lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților ori care nu poate fi lăsat în grija lor (lit. ff).
- Serviciul de asistență socială de urgență – intervine în afara programului, în zilele libere și de sărbători; include liniile telefonice de urgență, telefonul copilului și telefonul vârstnicului (lit. ii^1).
- Pachetul minim de asistență socială – activitățile serviciului public de asistență socială din comune, orașe, municipii și sectoare: cel puțin informare și consiliere, identificarea și evaluarea nevoilor, planul de intervenție (lit. ss).
6. Găzduirea înseamnă asigurarea de către instituțiile furnizoare de servicii sociale a condițiilor de locuit și odihnă pe o perioadă:
Răspuns corect: b) mai mare de 24 de ore
„condițiilor de locuit și odihnă pe o perioadă mai mare de 24 de ore” — art. 6 lit. n)
7. Cine este îngrijitorul formal?
Răspuns corect: a) Persoana calificată, certificată profesional, care asigură îngrijirea personală
„îngrijitorul formal este persoana calificată, certificată profesional, care asigură îngrijirea personală” — art. 6 lit. s)
8. Cine elaborează ancheta socială (raportul de anchetă socială)?
Răspuns corect: c) Asistentul social
„ancheta socială sau raportul de anchetă socială reprezintă documentul final elaborat de către asistentul social pe baza diagnozei sociale” — art. 6 lit. b)
Capitolul II. Sistemul de beneficii de asistență socială — Definiție și clasificare
- Beneficiile sunt o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor obținute din muncă, pentru un nivel de trai minimal, și o formă de sprijin pentru incluziune socială și calitatea vieții art. 7.
- După condițiile de eligibilitate: selective (cu testarea mijloacelor de trai), universale (fără testare), categoriale (pentru anumite categorii, cu sau fără testare) art. 8 alin. 1.
- După scop: pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune socială; pentru susținerea copilului și familiei; pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale; pentru situații deosebite art. 9 alin. 1.
- Se acordă în bani sau în natură și cuprind alocații, indemnizații, ajutoare sociale și facilități art. 9 alin. 2.
- Cine se încadrează în muncă poate primi, potrivit legilor speciale, majorări, prelungirea beneficiului cu maximum 3 luni începând cu luna încadrării, stimulente art. 9 alin. 6. Refuzul unui loc de muncă sau al cursurilor de formare poate duce la diminuarea ori încetarea beneficiului și la interdicția unui nou beneficiu pe o perioadă determinată art. 9 alin. 7.
- După beneficiar: cu caracter individual sau familial art. 10 alin. 1. După buget: cu caracter general (bugetul de stat) sau comunitar (bugetele locale, prin hotărâri ale consiliului județean/local/CGMB) art. 10 alin. 2.
9. Beneficiile de asistență socială selective sunt cele:
Răspuns corect: c) bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei
„beneficii de asistență socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei” — art. 8 alin. (1) lit. a)
10. Beneficiile de asistență socială se acordă în bani sau în natură și cuprind:
Răspuns corect: a) alocații, indemnizații, ajutoare sociale și facilități
„se acordă în bani sau în natură și cuprind alocații, indemnizații, ajutoare sociale și facilități” — art. 9 alin. (2)
11. Persoana care primește un beneficiu de asistență socială și se încadrează în muncă poate beneficia, în condițiile legilor speciale, de prelungirea perioadei de acordare cu maximum:
Răspuns corect: b) 3 luni, începând cu luna încadrării în muncă
„prelungirea perioadei de acordare a beneficiului de asistență socială cu maximum 3 luni, începând cu luna încadrării în muncă” — art. 9 alin. (6) lit. b)
12. Cum se clasifică beneficiile de asistență socială în funcție de condițiile de eligibilitate și în funcție de scopul lor?
În funcție de condițiile de eligibilitate: a) beneficii selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei; b) beneficii universale, acordate fără testarea mijloacelor de trai; c) beneficii categoriale, acordate pentru anumite categorii de beneficiari, cu sau fără testarea mijloacelor de trai. În funcție de scop: a) beneficii pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune socială; b) beneficii pentru susținerea copilului și familiei; c) beneficii pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale; d) beneficii pentru situații deosebite. Ele se acordă în bani sau în natură și cuprind alocații, indemnizații, ajutoare sociale și facilități.
„beneficii de asistență socială pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune socială” — art. 8 alin. (1) și art. 9 alin. (1)–(2)
Capitolul II. Sistemul de beneficii de asistență socială — Categorii de beneficii
- Pentru sărăcie și excluziune: ajutoare sociale, ajutoare sociale comunitare, ajutoare de urgență, burse sociale, ajutoare în natură, facilități art. 11. Pentru copil și familie: alocații pentru copii, indemnizații pentru creșterea copiilor, facilități art. 12. Pentru persoane cu nevoi speciale: alocații pentru persoanele cu dizabilități, indemnizații de îngrijire, facilități art. 13 alin. 2.
Capitolul II. Sistemul de beneficii de asistență socială — Administrarea beneficiilor
- Dreptul se acordă la cererea scrisă a persoanei îndreptățite, a reprezentantului familiei sau a reprezentantului legal ori din oficiu art. 16 alin. 1. Cererea este un formular tipizat, însoțit de documente doveditoare art. 16 alin. 2–3.
- Cererea se depune la autoritatea administrației publice locale unde domiciliază, își are reședința sau locuiește solicitantul art. 17 alin. 1. Pentru beneficiile plătite din bugetul de stat, cererea se transmite până la data de 5 a lunii următoare către plătitor art. 17 alin. 2.
- Cererea se soluționează prin act administrativ art. 18 alin. 1. Dreptul se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii art. 18 alin. 3 și încetează începând cu luna următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condițiile art. 18 alin. 4.
- Plata: prin mandat poștal, în cont bancar sau altă formă, la alegerea titularului; se pot folosi și tichete sociale art. 20 alin. 1–2. Se plătește în luna curentă pentru luna anterioară art. 20 alin. 3. Comisionul bancar nu poate depăși 0,1% din drepturile achitate art. 21 alin. 2.
13. Dacă sunt îndeplinite condițiile legale, de când se acordă dreptul la beneficiile de asistență socială?
Răspuns corect: a) Începând cu luna următoare depunerii cererii
„dreptul la beneficiile de asistență socială se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii” — art. 18 alin. (3)
14. La plata beneficiilor de asistență socială în cont bancar, comisionul de transmitere nu poate fi mai mare de:
Răspuns corect: c) 0,1% din drepturile achitate
„nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile achitate și va fi stabilit prin negociere” — art. 21 alin. (2)
Capitolul II. Sistemul de beneficii de asistență socială — Noțiuni specifice
- Familia – soțul și soția sau soțul, soția și copiii lor necăsătoriți, cu domiciliul ori reședința comună și care gospodăresc împreună art. 22 alin. 1. Sunt familie și frații fără copii care gospodăresc împreună, separat de părinți (alin. 2); se asimilează bărbatul și femeia necăsătoriți, cu copiii lor, dacă situația se consemnează în ancheta socială (alin. 3).
- Familia extinsă – copilul, părinții și rudele până la gradul IV inclusiv art. 22 alin. 4. Familia monoparentală – persoana singură și copiii aflați în întreținerea ei (alin. 5).
- Persoana singură – necăsătorită, văduvă, divorțată, cu soțul declarat dispărut prin hotărâre judecătorească sau arestat preventiv mai mult de 30 de zile ori în executarea unei pedepse privative de libertate art. 22 alin. 6. Copilul – persoana sub 18 ani care nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu (alin. 7).
- Reprezentantul familiei – membrul cu capacitate deplină de exercițiu care cere drepturile în numele familiei; îl stabilesc soții sau, la neînțelegere, autoritatea tutelară art. 23 alin. 1.
- Titularul beneficiului este persoana îndreptățită sau reprezentantul familiei; la beneficiile familiale beneficiarul este familia, la cele individuale persoana art. 26.
15. Familia extinsă desemnează copilul, părinții și rudele acestuia până la:
Răspuns corect: b) gradul IV inclusiv
„Familia extinsă desemnează copilul, părinții și rudele acestuia până la gradul IV inclusiv.” — art. 22 alin. (4)
Capitolul III. Sistemul de servicii sociale — Definiție și clasificare
- Serviciile sociale sunt activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții art. 27 alin. 1. Sunt servicii de interes general (alin. 2) și au caracter proactiv art. 28 alin. 1.
- Criterii de clasificare art. 29: scopul; categoriile de beneficiari; regimul de asistare; locul de acordare; regimul juridic al furnizorului; regimul de acordare.
- După regimul de asistare: cu cazare (servicii rezidențiale și servicii de suport cu cazare) și fără cazare (servicii de suport în comunitate și servicii de locuire asistată în comunitate) art. 30 alin. 3.
- După locul de acordare: la domiciliul sau reședința beneficiarului, în centre de zi, în centre rezidențiale, la domiciliul persoanei care acordă serviciul, în comunitate art. 30 alin. 4.
- După furnizor: structuri publice sau private art. 30 alin. 5. După regimul de acordare: regim normal și regim special, cu păstrarea anonimatului, care poate fi furnizat fără contract art. 30 alin. 6.
- Tipurile de servicii se stabilesc prin Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin hotărâre a Guvernului art. 34.
16. Definiți serviciile sociale și enumerați criteriile pe care se bazează clasificarea lor.
Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții. Sunt servicii de interes general. Criteriile de clasificare sunt: a) scopul serviciului; b) categoriile de beneficiari cărora li se adresează; c) regimul de asistare, respectiv regimul rezidențial sau nerezidențial; d) locul de acordare; e) regimul juridic al furnizorului de servicii sociale; f) regimul de acordare.
„Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup” — art. 27 și art. 29
Capitolul III. Sistemul de servicii sociale — Beneficiari
- Beneficiază persoanele și familiile aflate în situații de dificultate; grupurile și comunitățile – prin programe de acțiune comunitară aprobate de consiliile județene/locale art. 35 alin. 1–2.
- Orice persoană dependentă are dreptul la servicii de îngrijire personală; beneficiarii lor sunt persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități și bolnavii cronici art. 36.
- Drepturi art. 36^1 alin. 1: respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, fără discriminare; informare asupra situațiilor de risc și drepturilor sociale; informații în limbaj simplu; participare la decizii; confidențialitate; continuitatea serviciilor cât se mențin condițiile; protecția lor și a bunurilor când nu au capacitate de decizie; demnitate și intimitate; alegerea variantelor de intervenție; participarea la evaluarea serviciilor și în organismele de reprezentare.
- Acordul pentru divulgarea informațiilor confidențiale se dă numai în scris art. 36^1 alin. 2. Fără acord, informațiile pot fi dezvăluite când legea o prevede expres, când este în pericol viața beneficiarului sau a membrilor unui grup social, ori pentru protecția vieții, integrității fizice sau sănătății persoanei care nu își poate da consimțământul (alin. 3).
- Obligații art. 36^2: să dea informații corecte despre identitate și situația familială, socială, medicală și economică; să participe la furnizarea serviciilor; să contribuie la plata lor, după tipul serviciului și situația materială; să comunice orice modificare a situației personale; să respecte regulamentul de organizare și funcționare.
17. Cine sunt beneficiarii serviciilor de îngrijire personală?
Răspuns corect: b) Persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități și bolnavii cronici
„Beneficiarii serviciilor de îngrijire personală sunt persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități și bolnavii cronici.” — art. 36 alin. (2)
18. Ce drepturi au beneficiarii de servicii sociale?
Beneficiarii au dreptul: să li se respecte drepturile și libertățile fundamentale, fără discriminare; să fie informați asupra situațiilor de risc și asupra drepturilor sociale; să li se comunice, în limbaj simplu, informații accesibile privind drepturile și măsurile legale de protecție; să participe la procesul de luare a deciziilor cu privire la furnizarea serviciilor sociale; să li se asigure păstrarea confidențialității asupra informațiilor furnizate și primite; să li se asigure continuitatea serviciilor, atât timp cât se mențin condițiile care au generat situația de dificultate; să fie protejați de lege, ei și bunurile lor, atunci când nu au capacitate de decizie; să li se respecte demnitatea și intimitatea; să participe la luarea deciziilor privind intervenția socială, putând alege variante de intervenții; să participe la evaluarea serviciilor primite și în organismele de reprezentare ale furnizorilor.
„să li se asigure păstrarea confidențialității asupra informațiilor furnizate și primite” — art. 36^1 alin. (1)
Capitolul III. Sistemul de servicii sociale — Furnizori
- Furnizorii sunt persoane juridice de drept public și persoane fizice autorizate sau persoane juridice de drept privat, cu sau fără scop lucrativ art. 37 alin. 1. Pot fi: serviciile publice de asistență socială, unitatea administrativ-teritorială prin primărie, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, structuri ale administrației centrale, asociațiile, fundațiile și federațiile, cultele recunoscute, formele de exercitare independentă a profesiei de asistent social, operatorii economici cu scop lucrativ art. 37 alin. 2.
- Persoanele fizice nu pot avea calitatea de furnizor art. 37 alin. 4; nici îngrijitorii informali nu sunt furnizori (alin. 5).
- Furnizorii trebuie acreditați, iar serviciile sociale pot funcționa numai dacă sunt licențiate art. 38 alin. 1–2. Excepție: serviciile publice de asistență socială acreditate pot derula pachetul minim fără licență, pe durată nedeterminată (alin. 3).
19. Potrivit art. 37 alin. (4), cine NU poate avea calitatea de furnizor de servicii sociale?
Răspuns corect: a) Persoanele fizice
„Persoanele fizice nu pot avea calitatea de furnizor de servicii sociale.” — art. 37 alin. (4)
Capitolul III. Sistemul de servicii sociale — Organizare
- Politicile, reglementarea și controlul aparțin autorităților centrale; organizarea, administrarea, acordarea și finanțarea serviciilor sociale aparțin autorităților administrației publice locale art. 39.
- Serviciile se furnizează la nivelul comunității, pe baza planului de intervenție realizat în urma evaluării inițiale art. 40 alin. 1–2. Dacă, din cauze obiective, nu se pot angaja sau contracta asistenți sociali, serviciul public poate angaja tehnicieni asistență socială (alin. 4).
- Serviciile sociale ale autorităților locale se înființează prin hotărâre a consiliului local, cu sau fără personalitate juridică art. 41 alin. 1. Cele cu personalitate juridică sunt conduse de un director, sprijinit de un consiliu consultativ (alin. 2).
Capitolul III. Sistemul de servicii sociale — Procesul de acordare a serviciilor sociale
- Serviciile se acordă la cererea persoanei sau a reprezentantului legal, precum și din oficiu art. 44 alin. 1. Cererea se adresează serviciului public de asistență socială de la domiciliu sau reședință (alin. 2).
- Aprobarea sau respingerea se face prin dispoziție scrisă a primarului/directorului executiv/general al serviciului public, în maximum 5 zile de la finalizarea/actualizarea planului art. 44 alin. 4.
- Serviciile se acordă pe baza unui contract de servicii sociale între furnizor și beneficiar/reprezentantul legal art. 45 alin. 1. Fără contract se pot acorda serviciile în regim de urgență și cele de asistență comunitară pentru combaterea sărăciei (alin. 2).
- Etapele obligatorii art. 46: a) evaluarea inițială, informarea beneficiarului asupra drepturilor și obligațiilor și elaborarea planului de intervenție; b) evaluarea complexă și întocmirea planului de intervenție/de acordare a serviciilor sociale; c) stabilirea dreptului la asistență socială și a bugetului personal; d) întocmirea și semnarea contractului de servicii sociale; e) implementarea planului; f) monitorizarea și evaluarea; g) evaluarea finală și încheierea furnizării.
- Evaluarea inițială și planul de intervenție sunt realizate de asistentul social din serviciul public de asistență socială art. 47 alin. 1. Scopul evaluării inițiale: identificarea nevoilor individuale și familiale (alin. 2). Planul cuprinde serviciile recomandate și beneficiile la care persoana are dreptul (alin. 3). Informațiile și consilierea din evaluarea inițială sunt gratuite (alin. 4).
- Dacă evaluarea inițială arată nevoi speciale, asistentul social solicită o echipă interdisciplinară pentru evaluarea complexă art. 48 alin. 1.
- Rezultatul evaluării complexe se comunică în scris în 10 zile lucrătoare serviciului public care a făcut evaluarea inițială art. 49 alin. 1; acesta completează sau revizuiește planul de intervenție în 5 zile lucrătoare (alin. 2).
- După evaluarea complexă se elaborează planul individualizat de îngrijire și asistență art. 50 alin. 2. Beneficiarului i se prezintă lista furnizorilor acreditați și alege liber (alin. 3).
- Situația beneficiarului se reevaluează periodic art. 51 alin. 2.
20. În cât timp de la finalizarea/actualizarea planului de intervenție se aprobă sau se respinge, prin dispoziție scrisă, cererea de servicii sociale?
Răspuns corect: c) În maximum 5 zile
„în maximum 5 zile de la finalizarea/ actualizarea planului de intervenție/planului de servicii sociale” — art. 44 alin. (4)
21. Cine realizează evaluarea inițială și planul de intervenție?
Răspuns corect: a) Asistentul social din cadrul serviciului public de asistență socială
„Evaluarea inițială și planul de intervenție sunt realizate de asistentul social din cadrul serviciului public de asistență socială.” — art. 47 alin. (1)
22. În ce termen se comunică, în scris, rezultatul evaluării complexe serviciului public de asistență socială care a efectuat evaluarea inițială?
Răspuns corect: c) În 10 zile lucrătoare de la data întocmirii documentului
„în termen de 10 zile lucrătoare, de la data întocmirii documentului, serviciului public de asistență socială care a efectuat evaluarea inițială” — art. 49 alin. (1)
23. Enumerați etapele obligatorii ale procesului de acordare a serviciilor sociale.
a) evaluarea inițială, informarea beneficiarului asupra drepturilor și obligațiilor și elaborarea planului de intervenție; b) evaluarea complexă și întocmirea planului de intervenție/de acordare a serviciilor sociale; c) stabilirea dreptului la asistență socială și a bugetului personal; d) întocmirea și semnarea contractului de servicii sociale, care are anexat planul de acordare a serviciilor sociale, respectiv întocmirea documentelor de evidență a beneficiarilor; e) implementarea planului de intervenție/planului de acordare a serviciilor sociale; f) monitorizarea și evaluarea acordării serviciilor sociale; g) evaluarea finală și încheierea furnizării serviciilor sociale.
„evaluarea inițială, informarea beneficiarului asupra drepturilor și obligațiilor și elaborarea planului de intervenție” — art. 46
Capitolul IV. Măsuri integrate de asistență socială — Sărăcia și riscul de excluziune socială
- Serviciul public de asistență socială din comune, orașe, municipii și sectoare asigură pachetul minim de asistență socială art. 54 alin. 1, art. 56 alin. 1. Nivelul minim de trai acoperă hrană, îmbrăcăminte, igienă personală, menținerea și salubrizarea locuinței art. 54 alin. 3.
- Asistentul social colaborează cu asistentul medical comunitar, consilierul școlar, mediatorul sanitar și mediatorul școlar; aceștia, cu excepția consilierului școlar, lucrează pe teren, inclusiv la domiciliul beneficiarilor art. 54^1 alin. 1–2.
- Polițistul, medicul de familie, cadrele didactice, asistentul medical, mediatorul școlar, mediatorul sanitar, asistentul medical comunitar și personalul din aparatul primarului informează serviciul public de asistență socială când constată un posibil risc de abuz, neglijență, violență domestică sau altă infracțiune asupra copilului, persoanei cu dizabilități, persoanei vârstnice dependente sau familiei art. 56^1 alin. 2.
- Persoane fără adăpost: găzduire pe perioadă determinată, consiliere și reinserție art. 57. Autoritățile locale înființează servicii pentru persoanele care trăiesc în stradă și organizează adăposturi la temperaturi foarte scăzute/foarte ridicate și calamități art. 58. Forme: echipe mobile/ambulanță socială, adăposturi de noapte, centre rezidențiale pe perioadă determinată art. 59 alin. 1.
Capitolul IV. Măsuri integrate de asistență socială — Copilul și familia
- Creșterea și dezvoltarea copilului sunt în responsabilitatea părinților art. 65 alin. 2. Părinții au dreptul la asistență de specialitate (alin. 4).
- Copilul are dreptul să fie crescut alături de părinții săi art. 66 alin. 2. Interesul superior al copilului prevalează în toate demersurile și deciziile art. 66 alin. 5.
- Când părintele folosește copilul pentru a apela la mila publicului sau copilul a fost victima abuzului, neglijării, exploatării ori traficului din partea părintelui, serviciul public de asistență socială din subordinea consiliului județean/consiliilor locale de sector începe demersurile pentru măsurile de protecție specială art. 66 alin. 6.
- Copilul lipsit de ocrotirea părinților are dreptul la protecție alternativă: tutelă, măsuri de protecție specială și adopție art. 70 alin. 1. Protecția specială înseamnă plasament și servicii sociale până la dobândirea capacității depline de exercițiu (alin. 2). Separarea copilului de părinți este precedată obligatoriu de informare, consiliere, terapie și mediere (alin. 3). Măsurile se stabilesc prin planul individualizat de protecție (alin. 5).
- Copilul cu dizabilități aflat în tutelă sau plasament, care la 18 ani nu urmează o formă de învățământ, poate rămâne în grija familiei/persoanei încă 3 ani, la cererea sa și cu acordul acestora art. 71 alin. 4–5.
- Categorii de servicii art. 73 alin. 2: prevenirea separării copilului de familie; reconcilierea vieții de familie cu viața profesională; servicii pentru copilul lipsit de părinți; sprijin pentru familiile în dificultate. Pentru copiii din sistemul de protecție specială serviciile sunt gratuite art. 74 alin. 1.
- Violența domestică: autoritățile locale răspund de servicii art. 76 alin. 1, care se adresează cu prioritate victimelor, dar și agresorilor (alin. 3). În regim rezidențial: centre de primire în regim de urgență, centre de recuperare, locuințe protejate, module pentru agresori art. 77 alin. 2. Serviciile specializate sunt gratuite art. 77 alin. 6.
24. Copilul cu dizabilități aflat sub tutelă ori în plasament la o familie sau persoană, care la 18 ani nu urmează o formă de învățământ ori pregătire profesională, poate rămâne în grija acestora pe o perioadă de încă:
Răspuns corect: b) 3 ani
„poate rămâne în grija acestora pe o perioadă de încă 3 ani” — art. 71 alin. (4)
25. În ce constă protecția alternativă a copilului lipsit de ocrotirea părinților și ce presupune protecția specială?
Orice copil lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinților săi are dreptul la protecție alternativă, care constă în instituirea tutelei, măsuri de protecție specială și adopție. Protecția specială constă în instituirea măsurii plasamentului și acordarea de servicii sociale destinate îngrijirii și dezvoltării copilului până la dobândirea capacității depline de exercițiu a acestuia, acompaniate de beneficiile de asistență socială prevăzute de lege. Deciziile de separare a copilului de părinți sau de limitare a exercițiului drepturilor părintești sunt precedate obligatoriu de servicii de informare și consiliere, de terapie și mediere adresate părinților. Măsurile de protecție specială se stabilesc prin planul individualizat de protecție.
„are dreptul la protecție alternativă care constă în instituirea tutelei, măsuri de protecție specială și adopție” — art. 70 alin. (1)–(3) și (5)
Capitolul IV. Măsuri integrate de asistență socială — Persoanele cu dizabilități
- Beneficiile și facilitățile se acordă în funcție de gradul de handicap art. 81.
- Serviciile se acordă pe baza evaluării socio-psiho-medicale, la domiciliu, în centre rezidențiale sau în centre de zi art. 83.
- Autoritățile locale organizează și finanțează serviciile și monitorizează situația tuturor persoanelor cu dizabilități de pe raza lor art. 84 alin. 1–2.
- Îngrijirea personală la domiciliu se acordă de îngrijitori formali sau informali art. 86 alin. 1. Persoana cu dizabilitate gravă poate fi îngrijită de un membru de familie angajat ca îngrijitor formal art. 87 alin. 1. Persoana optează între indemnizația de îngrijire și serviciile îngrijitorilor formali art. 87 alin. 2.
- Servicii pentru adulți art. 89 alin. 1: la domiciliu – asistent personal al persoanei cu handicap grav, îngrijire la domiciliu, echipă mobilă; în comunitate – locuințe protejate, centre pentru viață independentă, asistent personal profesionist; în centre de zi; în centre rezidențiale – centre de abilitare și reabilitare, centre de îngrijire și asistență, centre respiro/centre de criză.
- Admiterea în centre rezidențiale se face numai dacă îngrijirea nu se poate realiza la domiciliu ori în comunitate art. 89 alin. 2.
- Adulții din centre rezidențiale sau susținătorii lor legali plătesc o contribuție lunară de întreținere; cei fără venituri și fără susținători sunt asistați gratuit, din bugetele locale sau județene art. 90.
26. Între ce optează persoana cu dizabilități, potrivit art. 87 alin. (2)?
Răspuns corect: c) Între indemnizația de îngrijire și serviciile acordate de îngrijitori formali
„Persoana cu dizabilități optează între indemnizația de îngrijire și serviciile acordate de îngrijitori formali.” — art. 87 alin. (2)
Capitolul IV. Măsuri integrate de asistență socială — Persoanele vârstnice
- Familia persoanei vârstnice are obligația de a-i asigura îngrijirea și întreținerea art. 93 alin. 1. Dacă persoana este singură sau familia nu poate, intervine statul (alin. 3).
- Autoritățile locale asigură gratuit informare și consiliere art. 95 alin. 3.
- Persoanele vârstnice dependente primesc servicii de îngrijire personală după gradul de dependență, nevoile individuale, situația familială și venituri art. 97 alin. 1. Îngrijirea la domiciliu se face de îngrijitorul formal sau informal art. 99 alin. 1.
- Îngrijirea în centre rezidențiale se dispune numai dacă îngrijirea la domiciliu nu este posibilă art. 101 alin. 1. Centrele pot fi: de îngrijire temporară; pe perioadă nedeterminată (cămine pentru persoane vârstnice); locuințe protejate, complex de servicii (alin. 2).
- Persoana vârstnică cu venituri proprii plătește o contribuție lunară de până la 60% din veniturile personale lunare, fără a depăși costul serviciilor art. 102 alin. 1. Diferența o acoperă susținătorii legali (alin. 2). Cine nu are venituri și nici susținători legali nu datorează contribuția – o suportă bugetul local (alin. 3).
27. Contribuția lunară plătită de persoana vârstnică care dispune de venituri proprii, pentru îngrijire la domiciliu sau în centre rezidențiale, este în cuantum de până la:
Răspuns corect: b) 60% din valoarea veniturilor personale lunare, fără a se depăși costul serviciilor
„în cuantum de până la 60% din valoarea veniturilor personale lunare, fără a se depăși costul serviciilor” — art. 102 alin. (1)
Capitolul IV. Măsuri integrate de asistență socială — Îngrijirea de lungă durată
- Serviciile de îngrijire personală se adresează persoanelor dependente care, pierzându-și autonomia funcțională din cauze fizice, psihice sau mintale, au nevoie de ajutor semnificativ la activitățile uzuale art. 103^1 alin. 1. Dependența este o consecință a bolii, traumei și dizabilității (alin. 2).
- Evaluarea autonomiei funcționale se face, de regulă, la domiciliul persoanei, de o echipă mobilă de evaluatori, care răspund solidar art. 103^1 alin. 4–5.
- Activități de bază ale vieții zilnice: igiena corporală, îmbrăcare și dezbrăcare, hrănire și hidratare, igiena eliminărilor, transfer și mobilizare, deplasare în interior, comunicare art. 103^3 alin. 1 lit. a.
- Activități instrumentale: prepararea hranei, cumpărături, menaj și spălătorie, deplasare în exterior și însoțire, administrarea bunurilor, acompaniere și socializare art. 103^3 alin. 1 lit. b.
- Îngrijirea de lungă durată = ajutor necesar pe o perioadă mai lungă de 60 de zile art. 103^3 alin. 2.
- La domiciliu, îngrijirea se planifică în vizite zilnice, săptămânale sau lunare art. 103^5 alin. 1. Îngrijitorul formal acordă îngrijire zilnică la domiciliu pentru maximum 8 ore/zi (alin. 3). Ajutorul la activitățile instrumentale este dat de îngrijitori informali și voluntari și, numai în lipsa lor, de îngrijitori formali (alin. 6).
28. Îngrijirea de lungă durată este îngrijirea persoanei care necesită ajutor pentru activitățile de bază și instrumentale ale vieții zilnice pe o perioadă mai lungă de:
Răspuns corect: a) 60 de zile
„pe o perioadă mai lungă de 60 de zile, ajutor pentru îndeplinirea activităților de bază și instrumentale ale vieții zilnice este definită ca îngrijire de lungă durată” — art. 103^3 alin. (2)
29. Persoana dependentă care necesită asistență și/sau supraveghere permanentă poate beneficia de îngrijire zilnică la domiciliu, acordată de îngrijitorul formal, pentru maximum:
Răspuns corect: a) 8 ore/zi
„de îngrijitorul formal, pentru maximum 8 ore/zi, consecutive sau repartizate la intervale regulate pe parcursul zilei” — art. 103^5 alin. (3)
30. Care sunt activitățile de bază și activitățile instrumentale ale vieții zilnice și ce se înțelege prin îngrijire de lungă durată?
Activitățile de bază ale vieții zilnice sunt, în principal: asigurarea igienei corporale, îmbrăcare și dezbrăcare, hrănire și hidratare, asigurarea igienei eliminărilor, transfer și mobilizare, deplasare în interior, comunicare. Activitățile instrumentale ale vieții zilnice sunt, în principal: prepararea hranei, efectuarea de cumpărături, activități de menaj și spălătorie, facilitarea deplasării în exterior și însoțire, activități de administrare și gestionare a bunurilor, acompaniere și socializare. Îngrijirea de lungă durată este îngrijirea persoanei care necesită, pe o perioadă mai lungă de 60 de zile, ajutor pentru îndeplinirea acestor activități; ea se asigură la domiciliu, în centre rezidențiale, în centre de zi, la domiciliul persoanei care acordă serviciul social și în comunitate.
„asigurarea igienei corporale, îmbrăcare și dezbrăcare, hrănire și hidratare, asigurarea igienei eliminărilor, transfer și mobilizare, deplasare în interior, comunicare” — art. 103^3 alin. (1)–(3)
Capitolul V. Construcția instituțională — Nivelul central
- Ministerul Muncii și Solidarității Sociale elaborează politica pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilități și alte persoane aflate în nevoie; Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse – pentru familie și drepturile copilului art. 104 alin. 1–2.
- Funcțiile ministerului: de autoritate de stat, de strategie, de reglementare, de coordonare, de reprezentare, de administrare art. 105.
- Inspectorii sociali evaluează, monitorizează și controlează respectarea legislației, constată contravențiile și aplică sancțiunile art. 108 alin. 3; o echipă la 20 de structuri de asistență socială (alin. 4^1).
Capitolul V. Construcția instituțională — Nivelul local
- Atribuții privind beneficiile art. 112 alin. 2: primesc cererile; le transmit lunar agențiilor teritoriale (pentru bugetul de stat); verifică îndeplinirea condițiilor; întocmesc dispozițiile de acordare/respingere/modificare/suspendare/încetare și le prezintă primarului; comunică dispozițiile; fac sondaje și anchete sociale pentru depistarea precoce a riscului de excluziune.
- Atribuții privind serviciile sociale art. 112 alin. 3: elaborează strategia de dezvoltare a serviciilor sociale și planurile anuale de acțiune; identifică familiile și persoanele în dificultate; propun înființarea de servicii; monitorizează și evaluează serviciile; informează și consiliază beneficiarii; furnizează și administrează serviciile, răspunzând de calitatea lor.
- Autoritățile locale înființează servicii publice de asistență socială (SPAS) art. 113 alin. 1:
- în subordinea consiliilor județene, a consiliilor locale ale sectoarelor și a CGMB – la nivel de direcție generală (DGASPC) (alin. 2);
- în subordinea consiliilor locale ale municipiilor și orașelor – la nivel de minimum serviciu (alin. 3);
- la comune – compartiment funcțional în aparatul de specialitate al primarului (alin. 4).
- Localitățile transmit datele Ministerului Muncii până la 31 mai a fiecărui an, pentru anul anterior art. 115 alin. 3.
- Strategiile județene: pe termen mediu – 5 ani, pe termen lung – 10 ani art. 117 alin. 1; se avizează de comisiile județene de incluziune socială, constituite la nivelul instituției prefectului (alin. 2–3). Strategia aprobată se transmite ministerului în 30 de zile art. 120 lit. b.
31. Cum se organizează serviciile publice de asistență socială la nivelul comunelor?
Răspuns corect: b) Ca un compartiment funcțional în aparatul de specialitate al primarului
„La nivelul comunelor, serviciile publice de asistență socială se organizează ca un compartiment funcțional în aparatul de specialitate al primarului.” — art. 113 alin. (4)
32. Cum se organizează serviciile publice de asistență socială la nivelul județelor, al municipiilor și orașelor și al comunelor?
Serviciile publice de asistență socială sunt structurile specializate înființate de autoritățile administrației publice locale. În subordinea consiliilor județene, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București și a Consiliului General al Municipiului București se organizează la nivel de direcție generală. În subordinea consiliilor locale ale municipiilor și orașelor se organizează la nivel de minimum serviciu; prin excepție, se pot organiza ca un compartiment funcțional în aparatul de specialitate al primarului, ca direcție sau ca direcție generală. La nivelul comunelor se organizează ca un compartiment funcțional în aparatul de specialitate al primarului.
„Serviciile publice de asistență socială se organizează în subordinea consiliilor locale ale municipiilor și orașelor, la nivel de minimum serviciu.” — art. 113 alin. (1)–(4)
Capitolul VI. Personalul (art. 121–127)
- Lucrează asistenți sociali, alt personal de specialitate și personal cu profesii diverse art. 121 alin. 1.
- La angajarea personalului care intră în contact direct cu beneficiarii (și la contractele de voluntariat) furnizorii cer certificatul de integritate comportamentală și, după caz, documentul de evaluare psihiatrică art. 121 alin. 4.
- Identificarea și evaluarea nevoilor și planurile de intervenție se fac numai prin asistenți sociali art. 122 alin. 1. Raport: un asistent social la maximum 3.000 de cetățeni și la cel mult 300 de beneficiari (alin. 2).
- Pot fi implicați voluntari art. 123 alin. 1.
- Obligațiile personalului art. 124: să lucreze conform legislației; să asigure confidențialitatea informațiilor; să respecte intimitatea beneficiarilor; să respecte libertatea de a alege serviciile și furnizorii; să respecte etica profesională; să implice activ beneficiarii și familiile; să respecte demnitatea și unicitatea persoanei.
- Personalul din serviciile sociale și din SPAS este personal contractual; conducerea și unele funcții pot fi funcționari publici art. 125 alin. 1–2.
- Personalul răspunde disciplinar, patrimonial, contravențional sau penal art. 145.
33. Autoritățile administrației publice locale angajează asistenți sociali sau contractează serviciile acestora cu respectarea raportului de un asistent social la:
Răspuns corect: c) maximum 3.000 de cetățeni și la cel mult 300 de beneficiari de asistență socială
„cu respectarea raportului de un asistent social la maximum 3.000 de cetățeni și la cel mult 300 de beneficiari de asistență socială” — art. 122 alin. (2)
34. Ce obligații are personalul care activează în domeniul protecției sociale?
Personalul are obligația: a) să își desfășoare activitatea în conformitate cu legislația în vigoare; b) să asigure confidențialitatea informațiilor obținute în exercitarea profesiei; c) să respecte intimitatea beneficiarilor; d) să respecte libertatea beneficiarului de a alege serviciile sociale și furnizorii de servicii sociale; e) să respecte etica profesională; f) să implice activ beneficiarii de servicii sociale și, după caz, familiile acestora în procesul decizional și de acordare a serviciilor sociale; g) să respecte demnitatea și unicitatea persoanei.
„să asigure confidențialitatea informațiilor obținute în exercitarea profesiei” — art. 124
Capitolul VII. Finanțarea (art. 128–142)
- Surse: bugetul de stat, bugetele locale, donații, sponsorizări, contribuții ale beneficiarilor, fonduri europene, alte surse art. 128 alin. 1; art. 132 alin. 1.
- Beneficiile se finanțează din bugetul de stat și/sau bugetele locale art. 129 alin. 1.
- Finanțarea serviciilor se face în limitele standardului de cost pe beneficiar art. 132 alin. 3, după principiul „resursa financiară urmează beneficiarul” art. 134 alin. 7.
- Auditorul social evaluează independent contractele; nu are putere de control sau sancționare art. 142 alin. 3.
35. Cine constată contravențiile și aplică sancțiunile prevăzute de Legea nr. 292/2011?
Răspuns corect: a) Inspectorii sociali
„Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează de către inspectorii sociali, potrivit legii.” — art. 142^1 alin. (2)
Răspundere și dispoziții finale (art. 142^1–146)
- Contravențiile se sancționează cu amenzi între 2.000 și 50.000 lei, după faptă art. 142^1 alin. 1; le constată și le aplică inspectorii sociali (alin. 2).
- Actele administrative privind beneficiile și serviciile pot fi atacate în contencios administrativ art. 143 alin. 1; cererile se soluționează cu celeritate (alin. 3) și sunt scutite de taxa de timbru art. 144.
Cifre și termene de reținut
| Ce | Cât | Articolul |
|---|---|---|
| Găzduire – perioadă | mai mare de 24 de ore | art. 6 lit. n) |
| Persoane fără adăpost aflate în instituții/penitenciare – ieșire | în termen de 2 luni | art. 6 lit. z) |
| Tehnician asistență socială – calificare | nivel 4 | art. 6 lit. nn^1) |
| Prelungirea beneficiului la încadrarea în muncă | maximum 3 luni | art. 9 alin. (6) lit. b) |
| Transmiterea cererilor pentru beneficii din bugetul de stat | până la data de 5 a lunii următoare | art. 17 alin. (2) |
| Acordarea dreptului la beneficii | din luna următoare depunerii cererii | art. 18 alin. (3) |
| Comision bancar la plata beneficiilor | cel mult 0,1% | art. 21 alin. (2) |
| Familia extinsă – rude | până la gradul IV inclusiv | art. 22 alin. (4) |
| Dispoziția de aprobare/respingere a cererii de servicii | maximum 5 zile de la finalizarea planului | art. 44 alin. (4) |
| Comunicarea rezultatului evaluării complexe | 10 zile lucrătoare | art. 49 alin. (1) |
| Completarea/revizuirea planului de intervenție | 5 zile lucrătoare | art. 49 alin. (2) |
| Tânărul cu dizabilități rămas în plasament/tutelă după 18 ani | încă 3 ani | art. 71 alin. (4) |
| Contribuția persoanei vârstnice | până la 60% din veniturile personale lunare | art. 102 alin. (1) |
| Îngrijire de lungă durată | mai mult de 60 de zile | art. 103^3 alin. (2) |
| Îngrijire zilnică la domiciliu de îngrijitorul formal | maximum 8 ore/zi | art. 103^5 alin. (3) |
| Transmiterea datelor către minister | până la 31 mai, pentru anul anterior | art. 115 alin. (3) |
| Strategii județene de dezvoltare a serviciilor sociale | 5 ani (termen mediu), 10 ani (termen lung) | art. 117 alin. (1) |
| Asistenți sociali | 1 la maximum 3.000 de cetățeni și la cel mult 300 de beneficiari | art. 122 alin. (2) |
| Amenzi | 2.000–6.000 lei; 2.000–10.000 lei; 5.000–20.000 lei; 10.000–50.000 lei | art. 142^1 alin. (1) |
Rezumatul e făcut din textul actului valabil la 13 octombrie 2026 și nu înlocuiește legea: la concurs se cer formulările din text.
Gata cu rezumatul?
Fă un test din tot actul: 35 întrebări, cu verificare pe loc și scor.
Concursuri deschise care cer acest act
© lastat.ro — rezumatele, „Esențialul" și întrebările sunt realizate de lastat.ro. Pregătirea proprie, citarea cu link și distribuirea unei pagini sunt libere; copierea automată sau sistematică nu e permisă (termeni).