Asistent medical generealist și Registrator medical

Accidentul de muncă este vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.

„accident de muncă - vătămarea violenta a organismului, precum și intoxicatia acuta profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu” — Legea nr. 319/2006, art. 5 lit. g)

Lucrătorul este persoana angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenții, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum și ucenicii și alți participanți la procesul de muncă, cu excepția persoanelor care prestează activități casnice. Angajatorul este persoana fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv și care are responsabilitatea întreprinderii și/sau unității.

„lucrator - persoana angajata de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenții, elevii în perioada efectuării stagiului de practica” — Legea nr. 319/2006, art. 5 lit. a) și b)

Deșeurile infecțioase sunt deșeurile care prezintă proprietăți periculoase: conțin microorganisme viabile sau toxine ale acestora, cunoscute ca producând boli la om ori la alte organisme vii; sunt considerate deșeuri periculoase. Deșeurile înțepătoare-tăietoare sunt obiecte ascuțite care pot produce leziuni mecanice prin înțepare sau tăiere; sunt considerate infecțioase/periculoase dacă au fost în contact cu fluide biologice sau cu substanțe periculoase. Deșeurile medicale periculoase sunt deșeurile rezultate din activități medicale care prezintă una sau mai multe din proprietățile periculoase enumerate în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011. Deșeurile medicale nepericuloase sunt deșeurile a căror compoziție și ale căror proprietăți nu prezintă pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu.

„j) deșeurile medicale nepericuloase sunt deșeurile a căror compoziție și ale căror proprietăți nu prezintă pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu;” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 7 lit. h), i), j), k)

Colectarea separată a deșeurilor este prima etapă în gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale. Producătorii au obligația colectării separate a deșeurilor, în funcție de tipul și natura deșeului, cu scopul de a facilita tratarea/eliminarea specifică fiecărui deșeu. Ei au obligația să nu amestece diferite tipuri de deșeuri periculoase și nici deșeuri periculoase cu deșeuri nepericuloase. Dacă nu se realizează separarea, întreaga cantitate de deșeuri în care au fost amestecate deșeuri periculoase se tratează ca deșeuri periculoase.

„Producătorii de deșeuri medicale au obligația să nu amestece diferite tipuri de deșeuri periculoase și nici deșeuri periculoase cu deșeuri nepericuloase.” — Ordinul ministrului sănătății nr. 1226/2012, Norme tehnice, art. 12

Discriminarea este distincția care se face între persoane aflate în situații similare pe baza rasei, sexului, vârstei, apartenenței etnice, originii naționale sau sociale, religiei, opțiunilor politice sau antipatiei personale. Intervenția medicală este orice examinare, tratament sau alt act medical în scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare. Îngrijirile terminale sunt îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătățirea prognozei fatale a stării de boală, precum și îngrijirile acordate în apropierea decesului.

„prin intervenție medicală se înțelege orice examinare, tratament sau alt act medical în scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare” — Legea nr. 46/2003, art. 1 lit. b), d), e)

Reprezentant legal este soțul/soția, copiii, părinții sau celelalte rude până la gradul al IV-lea ale pacientului, tutorele, precum și orice persoană cu vârsta de minimum 18 ani împliniți pe care pacientul o desemnează în acest scop prin declarație încheiată în formă autentică. Declarația se înregistrează în Registrul național notarial de evidență a procurilor și revocărilor acestora și cuprinde drepturile prevăzute de lege ce pot fi exercitate de reprezentant.

„orice persoană cu vârsta de minimum 18 ani împliniți pe care pacientul o desemnează în acest scop prin declarație încheiată în formă autentică” — Legea nr. 46/2003, art. 1 lit. f)

Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce furnizează servicii medicale. Spitalul poate fi public, public cu secții sau compartimente private sau privat; spitalele de urgență se înființează și funcționează numai ca spitale publice. Serviciile medicale acordate de spital pot fi preventive, curative, de recuperare și/sau paliative. Spitalele participă la asigurarea stării de sănătate a populației.

„Serviciile medicale acordate de spital pot fi preventive, curative, de recuperare și/sau paliative.” — Legea nr. 95/2006, art. 163 alin. (1), (2), (4) și (5)

Spitalul asigură condiții de investigații medicale, tratament, cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nozocomiale. Spitalul răspunde pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condițiilor de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nozocomiale, precum și pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienților. Orice spital are obligația de a acorda primul ajutor și asistență medicală de urgență oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătății persoanei este critică; după stabilizarea funcțiilor vitale, asigură, după caz, transportul obligatoriu medicalizat la o altă unitate medico-sanitară de profil. Spitalul este în permanență pregătit pentru asigurarea asistenței medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale și alte situații de criză și este obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora.

„Spitalul asigură condiții de investigații medicale, tratament, cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nozocomiale” — Legea nr. 95/2006, art. 166 și art. 168 alin. (1)-(2)

Accidentul de muncă de traseu este: a) accidentul survenit în timpul și pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu și invers și care a antrenat vătămarea sau decesul; b) accidentul survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa și invers, și care a antrenat vătămarea sau decesul; c) accidentul care a antrenat vătămarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde își încasează salariul și invers, dacă acesta este organizat de angajator în afara unității.

„accident survenit în timpul și pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu și invers și care a antrenat vătămarea sau decesul;” — H.G. nr. 1425/2006, art. 2 pct. 10

Organizarea activităților de prevenire și protecție este realizată de către angajator în următoarele moduri: a) prin asumarea de către angajator a atribuțiilor pentru realizarea măsurilor prevăzute de lege; b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activitățile de prevenire și protecție; c) prin înființarea unuia sau mai multor servicii interne de prevenire și protecție; d) prin apelarea la servicii externe de prevenire și protecție.

„prin desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activitățile de prevenire și protecție;” — H.G. nr. 1425/2006, art. 14

Asigurații au dreptul la: a) concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii; b) concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale; c) concedii medicale și indemnizații pentru maternitate; d) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav; d^1) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice; e) concedii medicale și indemnizații de risc maternal.

„concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii” — O.U.G. nr. 158/2005, art. 2 alin. (1)

Sunt asigurate persoanele care, pe perioada în care au domiciliul sau reședința în România: A. realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special, precum și alte venituri asimilate salariilor; B. realizează în România aceste venituri de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene de securitate socială sau a acordurilor la care România este parte; C. beneficiază de indemnizație de șomaj. Alte persoane fizice se pot asigura pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații, încheiat cu casa de asigurări de sănătate. Pentru persoanele de la lit. A și B dreptul este condiționat de plata contribuției asiguratorii pentru muncă; șomerii sunt asigurați fără plata unei contribuții; persoanele asigurate pe bază de contract plătesc o contribuție de 1% aplicată asupra venitului lunar înscris în contract.

„este condiționat de plata unei contribuții pentru asigurarea pentru concedii și indemnizații în cotă de 1%, aplicată asupra venitului lunar înscris în contractul de asigurare” — O.U.G. nr. 158/2005, art. 1 alin. (1) și (2), art. 3