Post vacant permanent administrator financiar- contabil șef

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu. Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată. Prin excepție, se poate încheia și pe durată determinată, în condițiile expres prevăzute de lege.

„se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu” — Legea nr. 53/2003, art. 10 și art. 12

Munca forțată este interzisă. Termenul desemnează orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub amenințare ori pentru care persoana nu și-a exprimat consimțământul în mod liber. Nu constituie muncă forțată munca sau activitatea impusă de autoritățile publice: a) în temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu; b) pentru îndeplinirea obligațiilor civice stabilite prin lege; c) în baza unei hotărâri judecătorești de condamnare, rămasă definitivă; d) în caz de forță majoră, respectiv război, catastrofe sau pericol de catastrofe precum incendii, inundații, cutremure, epidemii.

„Termenul muncă forțată desemnează orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub amenințare ori pentru care persoana nu și-a exprimat consimțământul în mod liber.” — Legea nr. 53/2003, art. 4

Principiile sunt: nediscriminarea; tratamentul egal; recunoașterea reciprocă; transparența; proporționalitatea; asumarea răspunderii.

„(2) Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și a organizării concursurilor de soluții sunt:” — Legea nr. 98/2016, art. 2 alin. (2)

Au calitatea de autoritate contractantă: a) autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale, precum și structurile din componența acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite și care au stabilite competențe în domeniul achizițiilor publice; b) organismele de drept public; c) asocierile formate de una sau mai multe autorități contractante dintre cele de la lit. a) sau b).

„a) autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale, precum și structurile din componența acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite și care au stabilite competențe în domeniul achizițiilor publice;” — Legea nr. 98/2016, art. 4 alin. (1)

Angajamentul legal este actul juridic prin care se creează, în cazul actelor administrative sau contractelor, ori se constată, în cazul legilor, hotărârilor de Guvern, acordurilor, hotărârilor judecătorești, obligația de plată pe seama fondurilor publice. Angajamentul bugetar este actul administrativ prin care se rezervă creditul bugetar în vederea stingerii obligației de plată ce rezultă din executarea angajamentului legal.

„ori se constată, în cazul legilor, hotărârilor de Guvern, acordurilor, hotărârilor judecătorești, obligația de plată pe seama fondurilor publice” — Legea nr. 500/2002, art. 2 alin. (1) pct. 2 și 3

Cheltuielile bugetare parcurg patru faze: angajare, lichidare, ordonanțare, plată. Angajarea cheltuielilor este faza prin care instituția publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani, rezultată în urma îndeplinirii condițiilor stipulate într-un angajament legal, în limita creditelor de angajament aprobate prin legea bugetară anuală. Lichidarea este faza în care ordonatorul de credite verifică existența dreptului creditorului, determină sau verifică realitatea și cuantumul obligației de plată și verifică condițiile de exigibilitate ale obligației de plată, pe baza documentelor justificative. Ordonanțarea este faza prin care ordonatorul de credite dă dispoziție conducătorului compartimentului financiar-contabil să efectueze plata cheltuielilor care au parcurs faza de lichidare. Plata este actul final prin care instituția publică achită obligațiile sale față de terți.

„plata cheltuielilor - faza în procesul execuției bugetare reprezentând actul final prin care instituția publică achită obligațiile sale față de terți” — Legea nr. 500/2002, art. 52 alin. (1); art. 2 alin. (1) pct. 3^2, 33, 34 și 35

Sistemul de salarizare are la bază următoarele principii: principiul legalității; principiul nediscriminării; principiul egalității (salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală); principiul importanței sociale a muncii; principiul stimulării personalului din sectorul bugetar; principiul ierarhizării, pe verticală și pe orizontală; principiul transparenței mecanismului de stabilire a drepturilor salariale; principiul sustenabilității financiare; principiul publicității veniturilor de natură salarială.

„c) principiul egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală;” — Legea nr. 153/2017, art. 6

Salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX. Gradația reprezintă salariul de bază corespunzător funcției, acordat în raport cu vechimea în muncă. Treapta profesională reprezintă nivelul de ierarhizare în cadrul funcțiilor cu studii medii. Gradul profesional reprezintă nivelul de ierarhizare în cadrul funcțiilor cu studii superioare, studii superioare de scurtă durată și studii medii, după caz.

„k) treapta profesională reprezintă nivelul de ierarhizare în cadrul funcțiilor cu studii medii;” — Legea nr. 153/2017, art. 7 lit. a), j), k), l)

Compartimentul secretariat are, între altele, următoarele atribuții: transmiterea informațiilor la nivelul unității de învățământ; întocmirea, actualizarea și gestionarea bazelor de date; întocmirea și transmiterea situațiilor statistice și a corespondenței unității; înscrierea beneficiarilor primari pe baza dosarelor personale și rezolvarea problemelor privind mișcarea acestora, în baza hotărârilor consiliului de administrație; completarea, verificarea, păstrarea în condiții de securitate și arhivarea documentelor referitoare la situația școlară și a statelor de funcții; primirea, întocmirea, anularea, eliberarea, arhivarea și casarea actelor de studii și a documentelor școlare; întocmirea statelor de personal; întocmirea, actualizarea și gestionarea dosarelor de personal ale angajaților; calcularea drepturilor salariale în colaborare cu compartimentul financiar-contabil; gestionarea corespondenței și înregistrarea tuturor sesizărilor, petițiilor sau memoriilor.

„întocmirea, actualizarea și gestionarea dosarelor de personal ale angajaților unității de învățământ;” — Ordinul ministrului educației nr. 5726/2024, art. 74

Compartimentul financiar-contabil este structura organizatorică din cadrul unității de învățământ în care sunt realizate fundamentarea și execuția bugetului, evidența contabilă, întocmirea și transmiterea situațiilor financiare. Cuprinde administratorul financiar și ceilalți angajați asimilați, denumiți generic „contabil”, și este subordonat directorului. Atribuții: desfășurarea activității financiar-contabile; gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului patrimoniu; întocmirea proiectului de buget și a raportului de execuție bugetară; informarea periodică a consiliului de administrație cu privire la execuția bugetară; organizarea contabilității veniturilor și cheltuielilor; întocmirea și verificarea statelor de plată în colaborare cu compartimentul secretariat; întocmirea lucrărilor de închidere a exercițiului financiar; implementarea procedurilor de contabilitate.

„gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului patrimoniu al unității de învățământ, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și cu hotărârile consiliului de administrație;” — Ordinul ministrului educației nr. 5726/2024, art. 76-77

Asigurații au dreptul la: a) concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii; b) concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale; c) concedii medicale și indemnizații pentru maternitate; d) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav; d^1) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice; e) concedii medicale și indemnizații de risc maternal.

„concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii” — O.U.G. nr. 158/2005, art. 2 alin. (1)

Sunt asigurate persoanele care, pe perioada în care au domiciliul sau reședința în România: A. realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special, precum și alte venituri asimilate salariilor; B. realizează în România aceste venituri de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene de securitate socială sau a acordurilor la care România este parte; C. beneficiază de indemnizație de șomaj. Alte persoane fizice se pot asigura pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații, încheiat cu casa de asigurări de sănătate. Pentru persoanele de la lit. A și B dreptul este condiționat de plata contribuției asiguratorii pentru muncă; șomerii sunt asigurați fără plata unei contribuții; persoanele asigurate pe bază de contract plătesc o contribuție de 1% aplicată asupra venitului lunar înscris în contract.

„este condiționat de plata unei contribuții pentru asigurarea pentru concedii și indemnizații în cotă de 1%, aplicată asupra venitului lunar înscris în contractul de asigurare” — O.U.G. nr. 158/2005, art. 1 alin. (1) și (2), art. 3